FC Naţional redevine Progresul

Preşedintele Constantin Iacov spune că, din vară, echipa din Cotroceni îşi va recăpăta identitatea pierdută în 1994 din cauza lui Cornel Dinu

salvată de către Sorin Cârţu, adus în "Parcul cu Platani" ca un adevărat Mesia. Convins că rezultatele lipsesc şi din cauza lipsei suporterilor, Constantin Iacov are ambiţii cu FC Naţional: "Este greu ca o echipă să se concentreze fără suporteri. Eu cred că şi schimbarea denumirii din Progresul în FC Naţional a dăunat. De altfel, acesta este unul din obiectivele mele. Dacă în vara trecută nu am reuşit din cauza fricţiunilor dintre acţionari, acum sunt decis să rezolv problema, iar din vară echipa să revină la numele de Progresul, să-şi recâştige identitatea". Mai mult, preşedintele clubului a perfectat detaliile pentru ca din retur celebra formaţie "Los Platanos" să revină în tribune: "Să ştiţi că FC Naţional are suporteri dintr-o clasă socială superioară, care a preferat până acum să urmărească meciurile noastre la televizor. Sunt convins însă că odată cu rezultatele şi cu ce vom mai întreprinde noi, stadionul nostru se va umple".
Îşi reproşează că nu l-a demis mai repede pe Dună
"A fost un sezon foarte greu, o experienţă de viaţă pentru mine. Chiar spuneam după meciul cu Gloria că am uitat să mă bucur. Exact ca în '89 când a picat regimul comunist. Să mă bucur sau nu pentru că vin în casă şi ne arestează... Revenind, nu credeam că vom fi în locurile 1-4, dar nici nu am crezut că vom ocupa ultimul loc. Dar uneori poate e bine să cazi atât de mult, pentru a învăţa să te ridici. Am încercat să promovăm un antrenor, Dună, care din păcate nu a confirmat şi aici e vina mea", ne-a spus cu sinceritate Constantin Iacov, acesta recunoscând că i-a plătit în avans salariul fostului antrenor până în vara lui 2007. "L-am sprijinit pe Dună până în etapa a 12-a, deşi în mod normal după patru eşecuri ar fi trebuit dat afară".
Cârţu câştigă la fel ca la Timişoara
În schimb, când vine vorba despre partea financiară, Iacov răspunde cu mândrie: "La noi nu sunt probleme cu banii. Nu avem nicio datorie. De exemplu, noi îi plătim lui Sorin Cârţu aceiaşi bani pe care îi lua la Timişoara". Liniştea materială induce şi o stare de optimism exacerbată. "În proporţie de 90% cu lotul actual, dar şi cu ce jucători vor mai veni, ne vom salva de la retrogradare. Cu Sorin Cârţu antrenor, în mod normal noi va trebui să terminăm pe locul opt al Ligii I".
"Naşu a ştiut să-şi schimbe optica, Dragomir tot comunist a rămas"
Pentru bossul "bancarilor", subiectele legate de LPF sau FRF sunt delicate. "Pentru mine, Dragomir are respectul pe care-l port faţă de un om în vârstă. Însă ca profesionist, Dumitru Dragomir aparţine unei epoci demult apuse, comunismului. Uitaţi-vă la FRF. Este primul an în care respectivul for a acumulat un profit de 1.700.000 de euro. Până acum era înglodată numai în datorii. Nu se poate spune că Mircea Sandu s-a schimbat pentru că nu o va face niciodată. Dar a înţeles că lumea s-a schimbat, că trebuie să se adapteze. Spre exemplu, aţi observat că media de vârstă a angajaţilor de la federaţie este undeva pe la 35 de ani, în timp ce la Ligă este undeva pe la 55-60 de ani". Iacov a lansat chiar şi un atac voalat la adresa lui Corleone: "Nu ştiu şi nu pot spune dacă Dragomir are sau nu ceva cu mine. Dar prin târg circulă o poveste care sună cam aşa:
Un preşedinte de Ligă are un anumit fin, care trebuie să ajungă preşedinte la un club bănăţean. Acel fin a luat o sumă importantă de bani, se zvoneşte de 500.000 de euro plus un proiect imobiliar, în care este implicat şi un preşedinte de Ligă. Pentru asta trebuia să rezolve două chestii: palmaresul unei echipe şi doi jucători: un australian şi un nigerian. Vă las pe dumneavoastră să înţelegeţi de ce au fost atâtea presiuni, de ce a fost acest circ mediatic. Finul este undeva din Moldova, un distins membru al Cooperativei
", a spus Iacov, cu aluzie la Gheorghe Chivorchian, care a fost ofertat să preia funcţia de preşedinte la Poli Timişoara.

S-a mai numit Spartac sau Grafica Monetăria Statului
În 1944 a luat fiinţă echipa Băncii Naţionale a României, sub numele de BNR. În 1948-1949 a devenit Banca de Stat, iar în 1950 a fuzionat cu Spartac şi a devenit Spartac Banca RPR, preluând totodată locul acesteia din Divizia B. Spartac era urmaşa echipei Socec-Lafayette (fondată în 1936). În sezonul 1948-1949, Spartac Banca RPR a devenit Grafica Monetăria Statului, iar în intervalul 1950-1954 din nou Spartac. Din 1954 până în 1994 s-a numit Progresul, adăugându-se pe parcurs nume ale vremelnicilor susţinători financiari: Progresul Finanţe Bănci (1954), Progresul-Vulcan (1977-1987), Progresul-Voinţa (1987-1988), Progresul-Energia (1988-1989) şi Progresul-Şoimii (1989-1990). Progresul era o denumire foarte plăcută autorităţilor anilor "50, fiind adesea invocată în mai toate discursurile. Totodată, era denumirea tuturor cluburilor ce aparţineau unei anumite categorii sindicale, în cazul de faţă cooperativele meşteşugăreşti şi întreprinderi locale. Dincolo de jumătatea anului 1994 a devenit FC Naţional. Aceasta s-a petrecut într-o perioadă în care director general la club era Cornel Dinu. S-a invocat înfiinţarea unei noi societăţi din care să facă parte şi clubul de fotbal, iar numele i s-a părut că ducea la sentimentul naţional.