Cum afectează mutaţiile coronavirusului eficienţa unui vaccin. Interviu cu un cercetător român la Cambridge

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Noul coronavirus a suferit mii de mutaţii de la începutul pandemiei şi informaţiile despre ele ne-au alimentat anxietatea în aceste luni. Despre unele s-a spus că ar face virusul mai agresiv sau mai contagios.

Despre altele, că ar face inutile vaccinurile aflate acum la un pas de aprobare. Au schimbat cu adevărat mutaţiile coronavirusului cursul pandemiei? Influenţează ele eficienţa vaccinurilor anti-COVID-19? Am discutat toate aceste probleme cu dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Universitatea Cambridge.

Mutaţii - un cuvânt pe care l-am auzit des în ultimele luni, în legătură cu noul coronavirus. Un cuvânt care stârneşte îngrijorare în orice context, pentru că face apel la teama colectivă de radiaţii nucleare şi de cancer. În aceste luni de pandemie, am aflat în timp real prin ce mutaţii a trecut virusul SARS-CoV-2, lucru care nu s-a întâmplat în nicio altă epidemie sau pandemie de până acum.

Despre unele mutaţii s-a scris că ar face virusul mai agresiv, deci mai letal. Despre altele, că ar face boala COVID-19 mai contagioasă decât până acum. Teama că SARS-CoV-2 ar putea deveni şi mai periculos din cauza acestor mutaţii a dus la gesturi extreme, cum a fost intenţia de a ucide peste 10 milioane de nurci în Danemarca, în septembrie şi octombrie 2020. O mutaţie descoperită la aceste animale ar fi pus în pericol eficienţa tratamentelor şi a vaccinurilor deja dezvoltate, au justificat experţii.

Circulă printre noi un virus mai letal decât cel de la începutul pandemiei? Sunt în pericol formulele de vaccin anti-COVID-19 deja create din cauza mutaţiilor pe care le suferă noul coronavirus? Cum şi cât de repede se poate modifica un vaccin dacă virusul suferă o mutaţie importantă? Am clarificat aceste subiecte împreună cu dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie.

Smart Living: S-a vorbit despre mii de mutaţii ale virusului SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei şi până acum. Au fost ele atât de multe în aceste luni?

Dr. Octavian Voiculescu: Desigur, nu este nimic deosebit în apariţia mutaţiilor. Se întâmplă în cazul oricărui virus. Dar este pentru prima oară când sunt urmărite în timp real, pentru un virus nou. Se datorează faptului că secvenţierea a devenit rapidă şi foarte ieftină, este accesibilă şi unor centre modeste, din aproape orice colţ al lumii. Mutaţiile coronavirusului cam de pe întregul glob sunt detectate pe măsură ce apar. Datele sunt disponibile public, pe platforma GISAID - o iniţiativă ştiinţifică globală care oferă acces deschis la datele genomice ale virusurilor gripei şi  ale noului coronavirus.

Evoluţia variantelor poate fi urmărită cu uşurinţă în desfăşurarea sa temporală. Aceasta permite o imagine destul de bună despre dinamica răspândirii mutaţiilor, mai ales combinat cu datele despre fluxurile de tranzit ale oamenilor. În aparenţă, par multe mutaţii, dar ele apar mai puţin frecvent decât în cazul altor virusuri. În fapt, coronavirusurile sunt relativ mai stabile genetic printre virusurile ARN, deoarece au un aparat enzimatic aparte de corectare a erorilor de copiere (mecanismul principal al apariţiei mutaţiilor).

Multitudinea de informaţii disponibile rapid despre acest virus - şi pe care nu le aveam în cazul epidemiilor precedente - explică şi atenţia mai mare a publicului general. Pe de altă parte, această accesibilitate duce şi la o reprezentare oarecum exagerată, pe alocuri, a rolului pe care îl au.

Smart Living: Numărul alarmat de îmbolnăviri de COVID-19 din această perioadă poate fi pus pe seama unei sau unor mutaţii care au făcut coronavirusul mai contagios?

Dr. Octavian Voiculescu: Datele de care dispunem până acum arată că a fost detectată o mutaţie (numită D614G) a cărei incidenţă a crescut foarte rapid - în câteva luni, în primăvară. O ipoteză este că ea ar creşte contagiozitatea virusului, deşi, foarte important, nu cauzează simptome mai grave. Este cea pe care autorii articolului original care anunţa apariţia acestei mutaţi o considerau mai probabilă. Nu exclude complet alte ipoteze, dar ea devine şi mai probabilă dacă luăm în calcul că ascensiunea spectaculoasă a prevalenţei s-a petrecut în locuri supuse restricţiilor de circulaţie (cohorta cea mai semnificativă a studiului era în Sheffield, Marea Britanie). În plus, un articol recent din revista Nature sugerează acelaşi lucru. Trebuie subliniat însă că sunt date obţinute in vitro şi nu este întotdeauna simplu să extrapolăm direct la situaţia in vivo, în populaţia umană. O putem lua drept modelul cel mai probabil, dar nu drept certitudine.

Pe scurt, a apărut o mutaţie care a devenit mai răspândită. Două veşti bune sunt că ea nu cauzează simptome mai grave şi că are toate datele să fie ţintită de vaccinurile propuse până acum. Nu înseamnă că alte mutaţii vor avea neapărat aceste două caracteristici convenabile.

Continuarea articolului, aici

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite