Stil de viaţă sănătos. Academicianul Nicolae Hâncu: „Băuturile nu sunt considerate alimente“. Cât şi când ar trebui să consumăm

Medicii nutriţionişti ne sfătuiesc să nu consumăm niciodată băuturi alcoolice pentru a ne potoli setea

Deşi conţin unele calorii şi substanţe nutritive importante, băuturile alcoolice nu sunt considerate alimente de către cea mai mare parte a medicilor nutriţionişti.

Consumul de alcool este destul de obişnuit în viaţa omului încă din timpuri străvechi,. Băuturile alcoolice cele mai frecvent consumate de către români sunt: berea, vinul şi ţuica, după care urmează whisky sau coniac.

Mai rar se beau şampania, romul şi vermuturile.

Deşi băuturile alcoolice sunt o sursă de energie considerabilă, având în compoziţie substanţe nutritive utile organismului cum ar fi de pildă resveratrolul - care are acţiune antioxidantă - ele nu sunt considerate alimente, dar se acceptă consumul lor moderat, explică academicianul Nicolae Hâncu, prof.dr. la UMF Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca.

Ce înseamnă consum moderat este specificat în cartea sa - Abecedar de nutriţie, respectiv:

vin: 150-200 ml pe zi sau

bere -350-500 ml pe zi sau

spirtoase: 30-50 ml pe zi.

Vinul conţine între 11 şi 14 alcool pur, berea între 5 şi 12%. ţuica între 40 şi 55%, în timp ce votca, 40%.

Academicianul mai spune că femeile ar trebui să bea jumătate din cantitatea acceptată pentru bărbaţi, că băuturile ar trebui consumate după masă sau în timpul mesei, întrucât obiceiul de a bea înainte de masă produce foame. Aceasta e urmată de o ingestie crescută de alimente care duce apoi la creşterea în greutate.

Totodată, ar trebui luat în considerare şi aportul caloric al băuturilor, în condiţiile în care prin arderea unui gram de alcool se produc 7 kcal.

200 ml vin = 160 kcal

500 ml bere = 200 kcal

50 ml tărie = 125 kcal

50 ml sherry = 68 de kcal

30 ml de lichior cremă = 101 kcal

Potrivit aceleiaşi surse, printre beneficiile consumului de alcool în cadrul unui stil de viaţă sănătos se numără activarea sistemului nervos central, reducerea anxietăţii, relaxarea şi o anume stare de bine. Totodată, se produce creşeterea colesterolulu bun - HDL-colesterol - care, împreună cu acţiunea antioxidantă poate preveni bolile cardiovasculare. Alte puncte în plus sunt prevenirea bolii Alzheimer şi a tulburărilor de vedere cauzate de vârstă.

Există însă şi riscuri asociate consumului de alcool, mai spune academicianul printre acestea numărându-se afecatrea somnului, tulburările de dinamică sexuală, hipertensiunea arterială, obezitatea, creşeterea nivelului trigliceridelor şi apariâia unor forme de cancer - de sân, de colon, de esofag, de stomac sau de ficat.

Ca să nu mai vorbim de riscul accidententelor de circulaţie.