Undă verde pentru intrarea României în Schengen. Ultimul hop, votul JAI
0Comisia Europeană e de acord cu intrarea României în Schengen și apreciază progresele făcute. Executivul solicită Consiliului UE să dea un vot „fără întârziere“, ultimul hop fiind decizia pur politică a statelor.
Comisia Europeană își începe decizia de explicare a votului pozitiv din Colegiul Comisarilor pe tema aderării la Schengen a României, Bulgariei și Croației prin solicitarea ca o altă structură, Consiliul UE, să dea la rândul său un vot pozitiv „fără întârziere”. De altfel, acest ultim vot are o componentă pur politică, în condițiile în care trebuie să fie unanim, iar fiecare stat prezintă poziția guvernului pe care îl reprezintă.
„De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei și, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina. Deși cele trei țări sunt deja parțial obligate să respecte normele Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate și, prin urmare, acestea nu se bucură de toate beneficiile care decurg din apartenența la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. A deveni parte integrantă a spațiului Schengen este o cerință pentru aceste state membre și, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condițiile”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.
„Gestioanre de înaltă calitate”
Progresele României sunt apreciate de Comisia Europeană. „România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este activă. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecție internațională cu respectarea principiului nereturnării”, precizează Executivul European.
De altfel, forul european recunoaște ținerea României și Bulgariei la porțile liberei circulații de 11 ani. „Bulgaria și România au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai bine de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind ridicarea frontierelor interne”, arată sursa citată.
Comisia Europeană este cea care s-a pronunțat și asupra pașilor următori, fiind subliniat că „sub conducerea președinției cehe, la 8 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne va vota cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne”. Însă, între timp, evaluarea celor trei țări va fi lăsată la îndemâna Grupului de lucru Schengen din Consiliul European, după cum a precizat Adina Vălean, comisar european pe Transporturi.
Precizările comisarului pe Afaceri Interne
Ylva Johansson, comisar pentru Afaceri Interne, este persoana care a anunțat decizia Comisiei Europene și care a punctat faptul că președintele Consiliului UE va fi cel care va decide dacă în decembrie va fi dat un vot la pachet pentru cele trei state sau vor fi tratate diferit. „Președintele Consiliului ia decizia, dar din ce știu se pregătesc două propuneri de decizii: una pentru Croația și una pentru Bulgaria și România”, a precizat Johansson.
Șefa de la Afaceri Interne, la fel ca Adina Vălean (comisar pentru Transporturi), a subliniat că Mecanismul de Cooperare și Verificare nu e luat de Schengen, chiar dacă politicienii olandezi au încercat să lege cele două subiecte.
Decizia Comisiei Europene a fost salutată de majoritatea liderilor de la București, fie că au fost din Coaliție, fie din Opoziție.
Statele problematice: Olanda și Suedia
Reticențe privind susținerea extinderii Schengen au guvernele din Olanda și Suedia. Premierul olandez Mark Rutte a dat un răspuns care ridică semne de întrebare încă de la vizita sa în România, când a cerut să vadă raportul Comisiei privind extinderea Schengen, dar a menționat și necesitatea unui raport pozitiv pe Mecanismul de Cooperare și Verificare. Suedia este problematică deoarece Guvernul de la Stockholm e pro-aderare, însă nu sunt de aceeași părere cei din opoziție. Iar partidul care contează mult este Partidul Social Democrat Suedez, cea mai mare forță parlamentară, opozant al guvernului. Executivul suedez e unul fragil, dat fiind că susținerea parlamentară e de 112 mandate, în timp ce majoritatea e reprezentată de 175 de aleși. Social-democrații suedezi au 110 mandate.
Victor Negrescu, unul dintre cei mai activi eurodeputați ai PSD, a precizat miercuri faptul că prin intermediul comisarului Ylva Johansson, Ciolacu și el au putut discuta cu parlamentarii suedezi social-democrați, pentru a nu se împotrivi aderării României la spațiul Schengen. Johansson face parte din Partidul Social Democrat Suedez. Tot Negrescu a subliniat că urmează să poarte discuții și cu parlamentarii olandezi, pentru a-și nuanța poziția față de România.
Beneficiile Schengen
În primul rând, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria. De asemenea, transportatorii vor scăpa de cozile de la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. La frontiera aeriană va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen, iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern în România. Comerțul va fi mai profitabil, iar mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici.
Se încarcă comentariile...
