Gorghiu: În 2023, statul român a cheltuit peste 10 milioane de lei pentru aducerea în țară a fugarilor. Ce prevede noua Lege pusă în dezbatere publică

Alina Gorghiu, ministru al Justiției și senator PNL, a declarat, marți, în cadrul unei conferințe de presă că, în 2023, statul român a cheltuit ca să aducă înapoi fugari, o sumă de peste 10 milioane de lei, subliniind că potrivit noului proiect de lege, pus în dezbatere publică, aceste cheltuieli vor trebui să fie suportate de inculpat.

Alina Gorghiu: Trebuie să legiferăm masuri de descurajare a fugarilor Foto Facebook

„Vestea zilei acum legată de Ministerul Justiției este despre proiectul de lege pe care mulți îl așteaptă, proiect de lege care spune în felul următor - fugarul suportă costurile aducerii sale în țară, este un proiect pe care și Ministerul Justiției și-l dorește foarte mult, eu personal am instalat foarte mult în elaborarea acestui proiect și Guvernul a făcut o cauză din aducerea fugarilor în țară, ca să nu vă mai spun că partidul din care fac parte a pus pe ordinea de priorități această tematică”, a declarat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în cadrul unei conferințe de presă organizată de Organizația Partidului Național Liberal, filiala Argeș.

Ministrul Justiției a subliniat că strategia avută în vedere pentru anul 2024 a fost ca „statul român să meargă mai mult pe prevenție”, în încercarea de a diminua fenomenul fugarilor pentru ca „într-o bună zi să fie blocat”.

„Elementul de noutate acesta este: din momentul în care legea va fi adoptată, fugarul va suporta costurile aducerii sale în țară. Strategia pe care am avut-o în vedere este aceea ca în anul 2024 statul român să meargă mai mult pe prevenție, să găsească acele pârghii legislative, astfel încât fenomenul fugarilor să fie diminuat și sperăm ca într-o bună zi să fie blocat. Costurile variază, putem să vorbim de cazuri de fugari în care aducerea lor în țară care sunt relativi mici costurile, dar putem să vorbim și de cazuri de fugari aduși de la capătul lumii care să implice costuri foarte, foarte mari.

Înainte de a vă spune despre costuri, o să vă spun că acest fenomen al fugarilor a fost în creștere de la an la an, anul 2023 este primul an când putem constata o scădere. În anul 2020 am avut conform datelor oficiale ca număr de persoane față de care a fost dispusă urmărirea internațională: 1260 pentru că în anul 2021 să avem 1420. În anul 2022 am avut 1574 de persoane față de care s- a dispus urmărirea internațională, iar anul trecut în 2023 am avut 1530 de persoane. Deci a fost primul an cu scădere în privința acestui număr, nesemnificativă, dar pot să vă semnalez scăderea”, a menționat ministrul Justiției.

Alina Gorghiu a subliniat că „premiza care a stat la baza acestui proiect a fost acea că trebuie să legiferăm masuri de descurajare a fugarilor”.

„Sigur că avem în același timp în atenție nevoia de creștere de încredere în actului de Justiție, nevoia de creștere a capacității autorităților române de a înfăptui actul de justiție. Actul de justiție în definitiv, nu o spun doar aici, o spun de fiecare dată trebuie să fie unul credibil, trebuie să fie complet și să asigure funcția de exemplaritate a pedepsei”, a mai spus ministrul.

Ministrul Justiției a subliniat că, doar în 2023, statul a cheltuit peste 10 milioane de lei pentru aducerea în țară a fugarilor.

„România, potrivit legislației actuale, legea 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală prevede următorul lucru: cheltuielile privind procedura de extrădare efectuată pe teritoriul României se suportă de statul român. (...) Dacă pornim de la premiza că anul trecut de exemplu MAI a organizat un număr de 587 de misiuni, pentru a putea aduce în țară respectivele persoane care au fugit, vă trebui să facem un calcul și vă pot preciza că numai anul trecut statul român a cheltuit ca să aducă înapoi fugari, o sumă de peste 10 milioane de lei. Eu spun că este mult, raportat la faptul că acea persoană a decis să nu execute pedeapsa în România, să nu respecte autoritatea statului român, a decis să fugă și mi se pare de-a dreptul incorect ca statul român să trebuiască să suporte și costurile aducerii în țară”, a spus Alina Gorghiu.

Gorghiu: Dacă ai avut bani să fugi în Madagascar, să suporţi cheltuielile de aducere în ţară

Ministrul Justiției a explicat de asemenea că persoanele care sunt solicitate să fie aduse în țară pot fi aduse terestru sau aerian, iar costurile variază de la persoană la persoană: „ undeva între câteva mii de euro şi 25.000 de euro”. Iar dacă pentru un fugar adus pe cale terestră, dintr-o ţară vecină, costurile sunt mai mici, „pentru fugarii pe care i-am adus din Madagascar costurile au fost foarte mari”, a subliniat oficialul.

„Dacă ai avut bani să fugi în Madagascar, sigur găseşti bani să suporţi cheltuielile de aducere în ţară”, a adăugat Gorghiu.

Potrivit ministrului Justiției, în cazul unei misiuni aeriene, de exemplu, sunt implicaţi cel puţin doi ofiţeri de poliţie, iar pentru aceștia costurile constau în bilete de avion, în diurnă legală aferentă, în cazare, în preluarea persoanei căutate, transportul local dar și predarea acesteia autorităților naționale.

„Proiectul vizează cele două situaţii, și cred că le-am acoperit pe toate. În primul rând vorbim de situația în care se sustrag în cursul urmăririi penale sau a judecății, cheltuielile cu aducerea lor în ţară vor fi adăugate celorlalte cheltuieli legate de proces, costuri legate de expertiză, onorariul de avocat. În cazul doi, pentru fugarii care se sustrag de la executarea pedepsei, deci în cazul celor care fug după ce le-a fost dată pedeapsa definitivă de către instanțele din România, cheltuielile cu aducerea lor în țară pot fi recuperate printr-o cale separată, printr-o acțiune civilă”, a explicat Gorghiu.

Ministra Justiției a menționat de asemenea că a început discuțiile pe acest subiect cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) dar și cu restul parlamentarilor pentru a adopta cât mai curând acest proiect. 

De altfel proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală a fost pus în dezbatere publică, însoțit de expunerea de motive.

Ce prevede proiectul de lege:

La articolul 16 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 27 mai 2019, cu modificările si completările ulterioare, după alineatul (5) se introduc două alineate, alin. (6)-(7), cu următorul cuprins:

• „(6): Cheltuielile care revin statului român în cazul în care persoana solicitată s-a sustras urmăririi penale sau judecății vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare de către instanța de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală.
• (7): Pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în tară a persoanei solicitate care s-a sustras executării pedepsei, autoritățile române au drept de regres, la instanța civilă competentă. Această cauză se judecă cu celeritate și este scutită de taxă de timbru”.

La conferința de presă organizată de Organizația Partidului Național Liberal, filiala Argeș au mai participat ministrul Educației Ligia Deca, prefectul județului Radu Perianu și președintele Organizației PNL Pitești, Mihai Coteț.