Sportul naţional al staţionării cu motorul pornit

Trafic în Bucureşti FOTO Mediafax

În plină urgenţă climatică, în vestul Uniunii Europene, dar şi în Canada şi Statele Unite, guverne şi autorităţi locale se străduiesc să-şi educe cetăţenii cu privire la rolul determinant pe care aceştia îl au în combaterea poluării.

Astfel, în Anglia, Belgia, Olanda, Franţa, Italia, Germania, Austria, Danemarca, Suedia şi Finlanda, în scopul reducerii poluării aerului, legislaţia interzice staţionarea vehiculelor cu motorul pornit, atunci când acestea nu sunt în trafic. Legislaţie similară (anti-idling laws) există şi în 23 din cele 50 de state ale SUA, la care se adaugă Districtul Columbia, precum şi în Canada[1].

Concret, limita de timp până la care este considerată acceptată staţionarea unui vehicul cu motorul pornit, dacă acesta nu este în trafic, este de 10 secunde în Italia şi Franţa, 20 de secunde în Austria, 40 de secunde în Germania sau 60 de secunde în Olanda[2], în timp ce în Suedia şi Finlanda este permisă staţionarea maşinilor cu motorul pornit pentru maximum 2 minute[3]. Cât despre sancţiuni, acestea pleacă de la 20 lire (în Anglia) la 130 euro (Belgia) sau 135 euro (Franţa), deşi, pentru circumstanţe agravante, amenda poate ajunge şi la 750 euro (Franţa)[4] sau chiar 2000 dolari (statul New York).  

Mai mult, în Elveţia (stat non-EU), fiecare maşină trebuie să deţină un certificat de emisii poluante, iar interzicerea staţionării cu motorul pornit se aplică şi în cazul staţionării maşinii pentru curăţarea parbrizului, ori când vehiculul se află la semafor sau la o trecere de cale ferată dotată cu barieră[5]. 

Asemenea reguli nu fac deliciul autorităţilor din estul Uniunii. Spre exemplu, în România anului 2019, în plin apogeu al schimbărilor climatice generate de poluare, vizibile deja pentru oricine (temperaturi anormal de ridicate în noiembrie şi decembrie, precipitaţii tot mai puţine), guvernul reduce preţul la combustibilii auto pentru a încuraja consumul acestora (şi implicit, poluarea). În capitala ţării, Bucureşti, unde noţiuni elementare de confort urban lipsesc cu obstinaţie (trotuare accesibile, transport public eficient, treceri de pietoni şi marcaje rutiere vizibile), două milioane de oameni trăiesc strecurându-se zilnic printre cele cel puţin 1.6 milioane maşini[6], respirând zilnic noxele acestora.

Faptul că aerul respirat de locuitorii Bucureştiului este profund poluat, nu mai este un secret. Ce este încă un secret, îl reprezintă studiul Institutului Naţional de Sănătate Publică, aferent anului 2019, vizând sănătatea populaţiei şi poluarea aerului din Bucureşti cu particule în suspensie (generate majoritar de trafic şi şantierele de construcţii), menţionat de o hotărâre a CGMB din februarie 2019[7] şi, până acum, nefăcut public de către INSP[8]. Din comunicatele sale de presă, nu reiese că PMB ar fi preocupată de obţinerea şi publicarea acestui studiu, din care locuitorii Bucureştiului să poată afla cât de poluat, şi nociv, este aerul pe care aceştia îl respiră.

Între timp, printr-un comunicat de presă, datat 9 decembrie 2019, PMB îşi informează locuitorii intens poluaţi că a creat ”un comandament” pentru fluidizarea traficului în perioada sărbătorilor de iarnă (decembrie 2019), când, ne asigură PMB, traficul în Bucureşti creşte cu 20-25%.[9]

Propriu-zis, din comunicatul PMB, nu reiese că s-a luat vreo măsură concretă, cu atât mai puţin în privinţa reducerii poluării. În schimb, comunicatul ne spune că vinieta Oxigen, o măsură concretă luată de PMB pentru descurajarea traficului rutier, este amânată de la implementare până în luna martie 2020, timp necesar pentru ”informarea şi conştientizarea populaţiei”, deşi campanii de conştientizare trebuiau făcute din momentul iniţierii măsurii (august 2019), sau chiar mai devreme, şi cu accent pe studii vizând nivelul concret al poluării şi impactul acesteia asupra sănătăţii populaţiei din Bucureşti.

Interzicerea staţionării cu motorul pornit, pentru vehiculele care nu sunt în trafic, este o măsură concretă anti-poluare, extrem de necesară în Bucureşti. Are un cost redus şi un impact educaţional enorm. Şi asta întrucât, la acest moment, traficul rutier din Bucureşti are această componentă pasivă de poluare, reprezentată de maşinile care, fără a se afla în trafic, staţionează cu motorul pornit. Vorbim aici de orice maşini, de la simple autoturisme şi microbuze, la dube de transport marfă sau camioane ori autobasculante din şantiere rezidenţiale, lăsate ”să se încălzească până fumez o ţigară”, cu şoferi vorbind la telefon, cu şoferi plecaţi la cumpărături sau te miri unde, şamd. Din nefericire pentru aerul respirat, situaţia este întâlnită la nivelul întregii ţări.

Atunci când sunt întrebaţi de ce preferă să stea cu motorul pornit şi să polueze, în lipsa oricărei forme de conştientizare sau de sancţiune, pretextele folosite de şoferi sunt dintre cele mai diverse: nu mi-am dat seama, mi-e frig, mi-e cald, am filtru de particule deci nu poluez, stau doar câteva minute, poluez puţin, de ce să închid motorul când alţii poluează, nu-mi pasă, nu e nicio sancţiune, mi se rupe. 

În Franţa exista legislaţie anti-idling din 1965, iar în Danemarca din 1982[10]. Veţi spune, timp suficient pentru educarea populaţiei. Schimbările climatice actuale, nu mai permit temporizări. Până când un guvern al României va face, la nivel national, ceva concret împotriva poluării aerului pe care îl respirăm, ar putea fi PMB deschizătorul de drum, realizând rolul pe care îl are în domeniul protecţiei mediului şi legiferând printr-o hotărâre de CGMB, interzicerea pe teritoriul municipiului Bucureşti a staţionării vehiculelor cu motorul pornit, atunci când acestea nu sunt în trafic. În contextul poluării din Bucureşti şi marile oraşe, ar trebui să înţelegem.

[1] http://www.ncsl.org/research/environment-and-natural-resources/putting-the-brakes-on-idling-vehicles.aspx consultat la 18.12.2019.

[2] Germania: https://www.stuttgartcitizen.com/columns/going-green/going-green-idling-your-car-is-a-no-no/, Olanda: https://www.nrcan.gc.ca/energy/efficiency/communities-infrastructure/transportation/cars-light-trucks/idling/4415 consultate 18.12.2019.

[3] Suedia: https://www.tripyo.com/destinations/sweden/stockholm/driving-and-parking-in-stockholm/, Finlanda: https://www.expat-finland.com/pdf/driving_in_finland.pdf consultate la 18.12.2019.

[4] Anglia: https://idlingaction.london/ respectiv https://nfgp.org.uk/switch-off-your-engine-idling-gets-you-nowhere/ (unde Scoţia are legislaţie separată, https://www.aberdeencity.gov.uk/services/environment/air-quality-aberdeen/idling); Belgia şi Franţa: https://www.thelocal.fr/20190304/switch-off-your-motor-leaving-your-engine-idling-is-illegal-in-france consultate la 18.12.2019.

[5] https://www.angloinfo.com/how-to/switzerland/transport/driving consultat la 18.12.2019.

[6] https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23313704-firea-masinile-poluante-nu-vor-mai-avea-acces-centrul-bucurestiului-1-ianuarie-2020.htm consultat la 18.12.2019.

[7] Este vorba de Hotărârea CGMB nr. 104/26.02.2019 vizând raportul pe trimestrul IV din 2018 al stadiului realizării măsurilor din Planul Integrat de Calitate Aer 2018-2022, pag. 26, disponibilă la http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/AtachInt/AnexaH104_19.pdf consultat la 18.12.2019.

[8] Conform INSP, acest studiu a fost realizat în anul 2019. La data consultării websiteului INSP https://www.insp.gov.ro/index.php (18.12.2019), acest studiu nu era publicat pe website.

[9] http://www.pmb.ro/pmb/comunicate/presa_com.php?msj=7654 consultat la 18.12.2019.

[10] https://eng.mst.dk/air-noise-waste/air/reducing-traffic-emissions/idling-regulations/ consultat la 18.12.2019.