Sondaj „Elie Wiesel”. Prejudecăţi despre evrei şi Holocaustul din România: o treime dintre români îi percep pe romi drept o problemă pentru ţară

Memorialul Holocaustului Bucureşti / Foto Inquam Photos / Ilona Andrei

Un sondaj de opinie comandat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” arată opiniile contradictorii şi prejudecăţile pe care le au românii despre evrei şi Holocaustul din România. Totodată, romii sunt percepuţi drept o ameninţare sau o problemă ţară de către o treime dintre români.

Cercetarea a fost realizată de Studio Twelve la comanda INSHR-EW, în perioada 22 noiembrie - 2 decembrie 2021. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a României, fiind realizate 1.064 de interviuri, prin metoda CATI, cu o eroare tolerată de 3%, la un nivel de probabilitate de 95%.

Cercetarea sociologică arată că cele mai puternice opinii negative sunt faţă de minoritatea romă. Astfel, 19% dintre respondenţi sunt de părere că romii „nu ar trebui să vină în România” sau „să viziteze România”, iar 38% îi percep pe romi drept o ameninţare sau o problemă pentru ţară.

În acelaşi timp, 65% dintre respondenţi sunt de acord că evreii reprezintă o minoritate importantă pentru România şi 78% apreciază că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei. De asemenea, 79% opinează că evreii au multe personalităţi importante în domeniul ştiinţific, artistic, medical.

Procentul celor dezinteresaţi de problema Holocaustului este aproape dublu (40%) faţă de cel al celor interesaţi (24%).

Puţin peste un sfert dintre respondenţi asociază Holocaustul cu exterminarea evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi 22% dintre respondenţi aleg opţiunea „NS/NR” atunci când sunt rugaţi să spună la ce se gândesc când aud acest termen.

Dintre cei care afirmă că Holocaustul a avut loc şi în România (32% din eşantion), 63% au identificat greşit „deportarea evreilor în lagăre controlate de Germania nazistă” drept o acţiune a Holocaustului din România şi 51% au indicat drept acţiune principală a Holocaustului din România „confiscarea bunurilor mobile şi imobile”.

90% dintre respondenţi sunt de acord că memoria victimelor Holocaustului trebuie păstrată vie. Totodată, 35% din eşantion consideră că „evreii se folosesc de Holocaustul din România pentru interese proprii”.

Principalele surse de informare despre problema Holocaustului sunt Internetul şi televiziunea. Şcoala are un rol redus.

Percepţia cu privire la personalitatea lui Ion Antonescu rămâne polarizată. Antonescu continuă să fie văzut drept un patriot (59% dintre respondenţi) şi un mare strateg (53%) şi într-o măsură similară respondenţii sunt de acord că Antonescu este responsabil de crime împotriva romilor (50%) şi de crime împotriva evreilor (46%). La fel ca la sondajele precedente, la întrebarea despre Ion Antonescu se remarcă procentul mare al celor care oferă non-răspunsuri (nu pot aprecia; nu ştiu/nu răspund), aproximativ 1/5 din eşantion.

70% dintre respondenţi sunt de acord că Mişcarea Legionară „a fost responsabilă pentru crime împotriva unor lideri politici”, iar 55% consideră că aceasta a fost o organizaţie fascistă.

Dintre cei care declară că partidele şi formaţiunile politice actuale au mesaje antisemite (43% din eşantion) cei mai mulţi menţionează  AUR (35%), urmat de PSD şi PNL, ambele fiind menţionate de 16% dintre respondenţii sub-eşantionului de 43%.