Profilul tinerilor de la sat: Căsătoriţi foarte devreme, fără studii, fără loc de muncă şi trăiesc din pensiile părinţilor

Tinerii rămaşi la sat muncesc în agricultura de subzistenţă

Proporţia tinerilor este mai mică în rural decât în urban, iar trei din patru tineri locuitori de la sat spun că nu au bani nici măcar pentru strictul necesar, arată studiul “Sărăcia, excluziunea socială şi oportunităţile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural", realizat în cadrul unui proiect european.

Îmbătrânirea populaţiei se manifestă mai puternic la sat, decât la oraş, arată studiul. În rural, tinerii reprezentau numai 28% din populaţie, în 2010.

Emigrarea

Procesul de îmbătrânire se va accentua în timp, nu pentru că fertilitatea este mai redusă acolo (este încă peste media naţională, însă nu cu mult, aşa cum se întâmpla pe vremuri), ci pentru că populaţia activă pleacă, fie spre oraşe, fie să muncească în străinătate, pe posturi necalificate şi prost plătite.

Nu au prea multe studii şi rata abandonului este mult superioară celei din urban.
Cei mai mulţi dintre tineri (persoane cu vârste între 16 şi 35 de ani) muncesc în gospodăria familiei, adică în agricultura de subzistenţă.

Deşi nu au venituri şi nici şanse prea mari de a-şi găsi vreun job, se căsătoresc mult înaintea tinerilor de la oraş şi au copii mult mai devreme decât colegii lor de generaţie aflaţi în urban.

Întreţinuţi de familie

Neavând bani, trăiesc împreună cu familia lărgită, uneori trei generaţii într-o casă, şi supravieţuiesc doar cu ajutorul salariilor sau pensiilor pe care le încasează părinţii lor, mai arată studiul.

"Salariile şi pensiile părinţilor sau socrilor reprezintă surse importante de venit în unele din aceste gospodării ce cuprind familii extinse. Chiar şi în cazurile fericite, în care familia dispune de surse variate de venit şi tinerii dispun de o locuinţă proprie, este preferată păstrarea la un loc a familiei extinse", se spune în studiu.

Tinerii ignoraţi

Lipsa educaţiei şi a locurilor de muncă face ca marea lor majoritate să se zbată în sărăcie: doi din cinci tineri de la sat trăiesc în familii cu un nivel de trai sub pragul sărăciei relative, iar unul din cinci, în familii care trăiesc în sărăcie absolută.

Zonele cu cei mai mulţi tineri săraci sunt Moldova şi Muntenia, mai arată studiul.

Studiul este o radiografie perfectă a situaţiei tinerilor de la sate, care au puţine şanse de a ieşi din cercul sărăcie – excludere socială, fiindcă niciun guvern postdecembrist nu s-a ocupat serios de educaţia din rural şi nu a avut proiecte pentru a stimula apariţia locurilor de muncă în astfel de zone.