Povestea unui şantaj de presă

Povestea unui şantaj de presă

Mihai Ghezea, un ziarist mereu bănuit că atacă la persoană în interes propriu

Numele patronului de la „Atac la persoană“ este asociat cu practica şantajului, fiind implicat în mai multe cazuri de acest gen. 

Ştiri pe aceeaşi temă

Mihai Ghezea (53 de ani), patronul ziarului „Atac la persoană", acuzat că l-ar fi şantajat pe omul de afaceri Ioan Niculae (56 de ani) patronul holdingului InterAgro şi al echipei de fotbal Astra Ploieşti, a fost pus în libertate ieri de magistraţii Judecătoriei Sectorului 4. Decizia a fost atacată de procurori la Tribunalul Bucureşti.El fusese reţinut în noaptea de miercuri spre joi, după ce a fost ridicat din Piaţa Victoriei şi dus la Poliţia Capitalei.

Contractul de 15.000 de euro

Anchetatorii au propus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Mihai Ghezea, însă judecătorii au considerat că acesta nu reprezintă pericol public. În luna aprilie, între InterAgro şi „Atac la persoană" a fost încheiat un contract de publicitate, una dintre clauzele contractuale fiind aceea ca ziarul să se abţină de la a publica articole care să fi adus atingere companiilor patronate de Ioan Niculae sau imaginii personale a omului de afaceri.

Valoarea contractului era de 15.000 de euro, sumă care urma să fie plătită în tranşe de câte 1.000 de euro pe lună. După trei luni, Ioan Niculae nu a mai plătit „ratele", iar Mihai Ghezea a publicat un material de presă ce viza viaţa personală a omului de afaceri. Patronul InterAgro a făcut atunci plângere la poliţie şi l-a acuzat pe Ghezea de şantaj.

Între timp, Mihai Ghezea a intervenit pe lângă deputatul PDL Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, pentru ca acesta să-l convingă pe Niculae, cu care este în relaţii de prietenie, să-i dea restul de 12.000 de euro. De altfel, miercuri, înainte de a fi reţinut, Mihai Ghezea s-a întâlnit cu Rădulescu pentru a-l ruga din nou să vorbească cu Ioan Niculae. Imediat după ce a fost reţinut, Ghezea l-a contactat pe acelaşi Rădulescu şi l-ar fi rugat să intervină pentru a-l „salva". Pe de altă parte, Rădulescu a declarat, ieri, pentru "Adevărul" că nu se cunoaşte foarte bine cu Ghezea, întâlnindu-l doar de trei ori. Deputatul a mai arătat că a fost contactat şi de anchetatori pentru a fi întrebat dacă a fost şi el şantajat de Ghezea, însă răspunsul său a fost negativ.

„Coleg" de dosar cu Dan Diaconescu

Mihai Ghezea a fost trimis în judecată pentru şantaj într-un alt dosar alături de patronul OTV, Dan Diaconescu (43 de ani). În aprilie 2005, Paul Petre Ţârdea a depus plângere împotriva lui Dan Diaconescu, susţinând că acesta, alături de directorul ziarului „Atac la persoană", Mihai Ghezea - care era şi colaborator la OTV - l-ar fi ameninţat, în mai multe rânduri, că dacă nu le dă 100.000 de euro vor face publice dezvăluiri incendiare despre omul de afaceri. În final, Ghezea ar fi primit 4.500 de euro. În mai 2010, procurorii DNA au dispus reluarea cercetărilor, iar Mihai Ghezea şi Dan Diaconescu au fost trimişi în judecată pentru şantaj şi ameninţare.

Lista lui Ghezea

Reţinerea lui Mihai Ghezea scoate la iveală şi alte fapte de şantaj în care acesta ar fi fost implicat.
- Jabri Tabrizi. Sirianul este un cunoscut om de afaceri în Timişoara. El susţine că Ghezea l-a şantajat şi chiar a obţinut de la el 3.000 de dolari, în 1998.
- Ovidiu Drăgănescu. Fostul prefect de Timiş susţine că a acceptat, în 2009, să-i dea lui Mihai Ghezea 25.000 de euro, cât i-ar fi cerut, în schimbul unor intervenţii la nivel ­înalt pentru nu fi schimbat din funcţie. Drăgănescu spune că a acceptat şantajul pentru a organiza un flagrant, dar pentru că nu s-a mişcat suficient de repede, Ghezea a publicat materialele menite să-l compromită.

Şantajişti „rătăciţi" prin presă

Liviu Man, directorul general al cotidianului ,,Gazeta de Cluj", a fost arestat, la finele anului 2006, şi trimis în judecată, alături de cinci jurnalişti ai aceluiaşi cotidian. Potrivit procurorilor, cei şase gazetari ar fi ameninţat cu publicarea unor informaţii denigratoare oameni de afaceri şi politicieni pentru a obţine în schimb sume importante de bani. Arestaţi preventiv în 2006, ziariştii au fost puşi în libertate în martie 2007, dosarul fiind încă pe rol.
Julien Tănase, arestat în vara lui 2009, după ce i-a cerut unui om de afaceri din Harghita 2.000 de euro pentru a nu da publicităţii un material compromiţător despre el.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: