Pandemia de COVID-19 ne-a resetat priorităţile. Spre ce se îndreaptă românii anul acesta

Pandemia de COVID-19 ne-a făcut să reevaluăm lucrurile importante pentru noi Foto: Arhivă

Siliţi de pandemie să iasă din rutina cu care erau obişnuiţi, românii au trecut prin transformări la nivelul vieţii individuale care vor reconfigura societatea, arată o recentă cercetare de piaţă, la nivel naţional.

Criza pandemică a adus cu sine tensiuni şi rearanjări pe multiple planuri: cel al vieţii personale, de familie, de consum, de muncă. În plus, ne-a schimbat obiceiurile de consum, preferinţa pentru anumite branduri, ne-a făcut să reevaluăm relaţia cu autorităţile, cu zona politică şi să prioritizăm sănătatea. Iar transformările nu s-au încheiat încă. 

Piramida îngrijorărilor: bani, copii, sănătate mintală 

Studiul naţional „Un nou împreună”, realizat în ultimii doi ani de compania de cercetare de piaţă Unlock, arată care sunt noile tendinţe în stilul de viaţă al românilor. 

Astfel, dacă primul an de pandemie – 2021 – a fost unul al revoluţiilor intervenite la nivel individual, 2022 a început cu o puternică presiune de reconstrucţie a relaţiilor sociale. 

Comparativ cu 2021, în 2022, românii au învăţat să găsească moduri constructive de depăşire a anxietăţilor legate de pandemie. Iar dacă în 2021 principala temere era cea referitoare la sănătatea proprie şi la cea financiară, în 2022 piramida îngrijorărilor situează pe primul loc finanţele – 44% dintre români au temeri legate de siguranţa financiară –, pe locul al doilea educaţia copiilor şi pe locul al treilea sănătatea mintală. 

„În timpul pandemiei s-a început cu sănătatea fizică, combinată cu cea financiară. Educaţia copiilor, viaţa socială şi sănătatea mintală erau mai jos. Pe măsură ce pandemia a trecut, sănătatea fizică a devenit mai puţin importantă – a apărut un trend nou, care se numeşte imunitate şi care vine ca răspuns la cele trei principale îngrijorări pe care le avem astăzi. Dar, dacă am grijă de banii mei, dacă am un comportament igienic vizavi de bani, de educaţia copiilor şi de sănătatea mintală, toate celelalte pot fi ţinute sub control. Pentru că cea mai mare problemă a pandemiei a fost aceea că oamenii au fost prinşi cu garda jos pe partea de control al sănătăţii fizice”, subliniază Adina Vlad, sociolog, managing partner la compania Unlock. 

„Pandemia a avut şi un efect curativ” 

Pandemia a avut şi un efect curativ, mai spune Adina Vlad: „A adus la suprafaţă adevărul gol-goluţ despre viaţa oamenilor şi despre societate, în general”.

Iar acest adevăr gol-goluţ nu înseamnă că ne referim la ceva ce nu ştiam până acum, adaugă sociologul: „Erau nişte lucruri pe care toată lumea le ştia, dar nimeni nu le punea în practică. Dacă vreţi, unul era comportamentul social, de adaptare la nişte reguli, care mai degrabă făceau rău în plan individual şi camuflau foarte multe dintre nevoile manifeste ale oamenilor. De exemplu, nevoia de timp pentru tine, nevoia de reflecţie, de a petrece timp de relaxare cu familia – lucruri care încarcă orice individ. Toate acestea existau ca nevoi, dar oamenii se conformau mai degrabă la nişte necesităţi de consum şi de alergat exagerat pentru «nimic», cum spun ei acum, fără să ia decizii. Erau ca nişte şoricei într-o rotiţă din care nu mai reuşeau să iasă şi frustrările se acumulau”. 

Odată eliberaţi, mai spune sociologul, oamenii şi-au dat seama că le e foarte bine şi că sunt liberi să facă acele lucruri care le plac. Au petrecut timp cu ei înşişi, s-au descoperit pe sine, au înţeles mai bine cine sunt şi ce priorităţi au. 

Negociere şi acceptarea celuilalt 

Beneficiile în plan personal creează însă tensiuni la nivel social. „Pentru că fiecare a ieşit din pandemie cu o agendă personală – adică eu vreau să stau mai mult cu copiii, să muncesc de la ora 9.00 până la ora 12.00, apoi să am timp pentru mine, în timp ce altul vrea să muncească de la ora 15.00 până la 20.00. Pentru că noi suntem diferiţi şi avem nevoi diferite. Iar acest «împreună» trebuie să existe ca să putem funcţiona ca societate. De aici pot apărea conflicte pe toate zonele. Şi războiul din Ucraina este tot din acest motiv. Pentru că marii lideri ai lumii şi-au setat priorităţile individuale. Şi, când au ieşit din pandemie, şi-au dat seama că agendele lor nu se potrivesc. Aceasta este cea mai evidentă dovadă că «un nou împreună» înseamnă la început conflict”, consideră sociologul. 

Ieşirea din impas o reprezintă negocierea şi acceptarea realităţii celuilalt. 

Sănătatea mintală devine prioritate 

Sănătatea mintală a fost dintotdeauna esenţială, dar actuala conjunctură a evidenţiat-o pregnant. Înainte de pandemie, foarte mulţi oameni nu ştiau mai nimic despre sănătatea mintală, neavând conceptul clar definit. „Ce a produs pandemia de COVID-19 de la un punct încolo a fost şi o trambulină – printre multe alte efecte – pentru educaţia pe repede-nainte a unor vaste categorii de oameni care până atunci, putem să speculăm, erau cumva într-un întuneric vizavi de sănătatea lor mintală. Credeau, unii, că ei nu pot suferi de boli mintale. Bolile psihice sunt boli care se întâmplă obligatoriu unei alte persoane, dar ţie niciodată. Când a apărut COVID-19, iniţial, prin 2020, tot aşa, era un lucru care se putea întâmpla altei persoane, dar ţie nu”, explică dr. Gabriel Diaconu, medic psihiatru.  

La jumătatea anului 2021, au început să fie menţionate sechelele infecţiei cu noul coronavirus, iar unele dintre ele atingeau sfera neurologică şi psihiatrică. „Ele n-au fost identificate distinct. Deodată, în mentalul societăţii şi-a făcut loc termenul de sănătate mintală. Cum că pierderea sănătăţii mintale se află printre sechelele de COVID-19 sau face parte din semnele long-COVID”, adaugă medicul psihiatru. 

Ceea ce ne este acum limpede e faptul că dacă oamenii nu sunt bine din punct de vedere psihic, nici societatea nu are cum să fie bine, economic şi social. Este nevoie, mai spune medicul psihiatru, să ne punem câteva întrebări şi să găsim la ele răspunsuri. „Cât de bun este sistemul de detecţie precoce a afecţiunilor psihice? Nu este deloc bun, din păcate, majoritatea ţărilor nu au decât programe punctuale. România nu are decât program naţional de tratament al demenţelor. Dar nu şi unul de tratament al depresiei. Sunt ţări care au programe nuanţate pe adicţii. Sunt lucruri care trebuie aduse în discuţie. Iar ca să faci asta, îţi trebuie o generaţie de profesionişti pe care România întrucâtva o are, dar ce-i lipseşte este un leadership consistent şi o înţelegere la nivel transpartinic că sănătatea mintală nu e o politică nici de stânga, nici de dreapta”, conchide medicul psihiatru. 

Trendurile anului 2022  

Empatia devine treptat principala forţă care generează schimbări, pe măsură ce tot mai mulţi oameni o percep ca singura alegere posibilă pentru supravieţuirea şi bunăstarea comunităţii şi civilizaţiei.

Scopul comun. Românii sunt mai dispuşi să colaboreze, să se asocieze cu ceilalţi în grupuri şi comunităţi restrânse care împărtăşesc aceleaşi valori, convingeri, credinţe. Măsura valorii personale începe să se raporteze din ce în ce mai mult la beneficiile participării active într-o comunitate.

Trendul „switch off” – „reîncărcare fără semnal”. Este una dintre cele mai puternice tensiuni din ultimii ani, pe măsură ce tehnologia a câştigat tot mai mult loc în vieţile oamenilor. Pentru a combate efectele nedorite, oamenii încearcă să evadeze cât de mult în lumea reală, în natură, fără prea mulţi stimuli.

În căutarea autenticităţii. În contextul pandemiei, când incertitudinea a atins cote fără precedent, s-a resimţit o şi mai mare presiune asupra identificării adevărului. Pentru unii, „setea” de autentic înseamnă alegerea unor produse cu reţete curate, surse certificate, procesate cât mai puţin şi apropiate de metodele de producţie tradiţionale. În încercarea de a rămâne autentici cu sine şi cu ceilalţi, tot mai mulţi decid să părăsească locuri, angajatori, relaţii, mărci pe care nu le simt cu adevărat autentice, generând astfel mişcări economice care vor continua în următorii ani.

Mărci responsabile. Se manifestă ca trend stabil după efervescenţa creată în etapele inţiale ale crizei pandemice. Consumatorii sunt acum mai critici şi au aşteptări mai ridicate decât înainte. 4 din 10 români aleg cu mai multă grijă şi discernământ un produs/serviciu astfel încât să corespundă cu aşteptările lor privind calitatea, transparenţa şi onestitatea mărcii şi tot atâţia evită să cumpere mărcile care nu îşi respectă promisiunile, consumatorii şi angajaţii. 

Preocuparea pentru imunitate. În perioada pandemiei, reflexele de apărare ale oamenilor au fost puternic activate. Ameninţarea prin boală, şi potenţial moarte, i-a făcut pe oamenii de peste tot din lume să-şi dea seama cât de fragili sunt.