Nemţii au „bombardat“ Aeroportul Sibiu pe bani grei

Aeroportul trebuia modernizat până în 2007 pentru primirea turiştilor în Capitala Culturală Europeană

Modernizarea Aeroportului Sibiu a înghiţit peste 70 de milioane de euro. Lucrările, efectuate de firme germane, s-au dovedit găuri în buget încă din august 2010, când s-a surpat rambleul care susţine pista de aterizare.

Zicala „lucrul nemţesc este bine făcut" nu s-a potrivit şi la Sibiu. După investiţia de 70 de milioane de euro pentru lucrări de modenizare nemţeşti, dar proaste, la Aeroportul Sibiu, Consiliul Judeţean (CJ) se pregăteşte să aloce alte 20 de milioane de euro pentru remedierea deficenţelor. Preşedintele CJ Sibiu, Martin Bottesch, este urmărit penal pentru abuz în serviciu. Lui Bottesch i se impută faptul că beneficiarul, Consiliul Judeţean Sibiu, s-a grăbit să facă recepţia lucrărilor, în ciuda nenumăratelor deficienţe de execuţie constatate şi neremediate.

În septembrie 2011, DNA Alba Iulia a declanşat urmărirea penală împotriva preşedintelui CJ Sibiu. Dosarul s-a plimbat pe la Bucureşti, după ce, iniţial, procurorii anticorupţie de la Alba au stabilit că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu". Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat soluţia şi a dispus reluarea urmăririi penale faţă de Martin Bottesch.

Afacere germano-germană

Modernizarea Aeroportului Sibiu, demarată în 2005, este rezultatul asocierii CJ Sibiu cu Primăria Municipiului Sibiu. Proiectul a fost o afacere germană aproape sută la sută. Beneficiari au fost Consiliul Judeţean, condus de Martin Bottesch, membru în consiliul director al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) şi Primăria Sibiu, unde primar este liderul FDGR, Klaus Johannis. Printre firmele germane care au luat parte la acest proiect se numără Max Boegl, Dornier Consulting şi Lindner AG.

Cele zece acte adiţionale ale contractului au generat lucrări suplimentare, unele chiar mai costisitoare decât cele prevăzute iniţial în proiect, dar şi umflarea costurilor de la 56 de milioane de euro, la 70 de milioane de euro.

Cum a fost „ejectat" comandantul

În 2007, constructorul a solicitat recepţia lucrărilor, răspinsă însă în urma obiecţiunilor făcute de către directorul Aeroportului Sibiu, Augustin Sava. Acesta a reclamat, printre multe altele, lipsa staţiei de carburanţi şi nefinalizarea postului trafo. De aceea, a fost prima şi ultima oară când Augustin Sava a făcut parte din comisia de recepţie. „La recepţia clădirilor n-am mai făcut parte din comisie, aşa a hotărât Consiliul Judeţean. La recepţia pistei, iar n-am fost în comisie. Eu am sesizat neregulile cât am putut, dacă s-a luat act sau nu să spună cei de la Consiliul Judeţean", a declarat pentru „Adevărul" comandantul aeroportului.

Una dintre arterele Aeroportului Sibiu, după modernizare

Recepţie sau bal mascat?

În aprilie 2009, recepţia a fost din nou amânată, după ce au fost semnalate acumulări de apă în ambele capete ale pistei, din cauza lipsei unui sistem de drenaj eficient. De asemenea, Autoritatea Aeronautică Civilă a semnalat tasarea terenului în zona căminelor de canalizare şi balizaj, precum şi prezenţa apei în canalele de vizitare ale instalaţiilor electrice.

CJ Sibiu a făcut recepţia finală a lucrărilor în aprilie 2010. Asta cu toate că nu fuseseră remediate deficienţele survenite la terminalul de pasageri, turnul de control, clădirea pompierilor, reţele electrice, reţele de apă canal, reţele termice şi de gaz, postul trafo, staţia termică şi rezervorul de apă pentru incendiu. „Problemele nesemnificative" au culminat, în august 2010, cu prăbuşirea unei porţiuni de 80 de metri din dealul pe care a fost prelungită pista de aterizare. Noua instalaţie de ghidaj a aeronavelor în condiţii de vizibilitate redusă s-a făcut praf.

Expertiza dispusă de CJ Sibiu a stabilit că de vină pentru alunecările de teren sunt sistemul de drenaj insuficient şi pământul de umplutură folosit la rambleu, incompatibil cu o astfel de lucrare. Experţii au mai arătat că responsabilitatea o poartă atât proiectanţii, pentru insuficienţa drenajelor şi pentru proiectarea unor taluzuri cu o înclinaţie mult prea mare, cât şi constructorii.

Război în instanţă

În cele din urmă, la sfârşitul anului 2010, CJ Sibiu a dat în judecată atât firma Max Boegl, cât şi proiectantul şi consultantul. Autorităţile judeţene au solicitat daune de circa 15 milioane de euro, reprezentând costul lucrărilor de remediere a stricăciunilor provocate de alunecările de teren. Max Boegl a chemat la rândul său în judecată CJ Sibiu, cerând plata a aproape 7 milioane de euro, cu titlu de costuri suplimentare generate de prelungirea duratei de execuţie a contractului de antrepriză, dar şi contravaloarea unor lucrări executate şi nedecontate la plată.

S-a vrut aeroport de top, dar e pe locul şase

Din cauza "modernizărilor" Aeroportul Internaţional Sibiu nu au atras până acum prea mulţi operatori aerieni şi nici nu au determinat creşterea valorilor de trafic. Într-un top al aeroporturilor româneşti, Sibiul ocupă doar locul şase, după Henri Coandă, Băneasa, Timişoara, Cluj Napoca şi Bacău. Anul trecut, traficul de pasageri fără tranzit pe Aeroportul Sibiu a fost de 198.751. La categoria mişcări de aeronave comerciale, în 2010, Sibiul s-a clasat pe locul cinci. Pe Aeroportul Sibiu operează, în acest moment, doar patru companii aeriene (Tarom, Blue Air, Lufthansa şi Austrian Airlines), care au curse spre Viena, Stuttgart, Munchen, Bucureşti şi Timişoara.

Martin Bottesch,  preşedintele CJ Sibiu

În ţara lui Păcală

Investiţia de la Sibiu a dus şi la situaţii hilare, desprinse parcă din poveştile cu Păcală. După finalizarea lucrărilor la noua remiză de pompieri, angajaţii aeroportului au descoperit că uşile au fost proiectate la dimensiuni prea mici pentru gabaritul noilor autospeciale pentru stingerea incendiilor.

„D-ale lui Păcală" au fost şi lucrările efectuate la turnul de control. „Geamurile puse, unele au crăpat, altele nu erau antireflex şi emiteau în oglindă, orbind piloţii la aterizare", a declarat directorul aeroportului Augustin Sava.  Vinovată de aceste probleme este firma Safa Sibiu, cea care a anvelopat şi terminalul de pasageri al aeroportului. Safa, care a subcontractat lucrările de la firma Con-A, este administrată de către consilierului judeţean Gheorghe Dicu (foto). Consilierul judeţean susţine că firma sa nu poate fi trasă la răspundere. În plus, Dicu neagă că ar fi vorba de conflict de interese. „Eu nici nu ştiam în perioada aceea ce a făcut firma, pentru că nu eram administrator. Oricum, au fost mărunţişuri. În doi ani de zile s-au strâns aproape 3.000 de lei", a mai spus consilierul.