Medic ATI reîntors într-un spital de stat să-şi ajute colegii: Sunt situaţii în care oamenii vin să-şi vadă soţul sau soţia în reanimare pentru ultima dată

Medic ATI reîntors într-un spital de stat să-şi ajute colegii: Sunt situaţii în care oamenii vin să-şi vadă soţul sau soţia în reanimare pentru ultima dată

Dr Elena Copaciu FOTO Adevărul

Dr. Elena Copaciu, medic primar de ATI la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală şi specialist reîntors în sistemul de stat anul trecut pentru a le fi colegilor alături în perioadele grele de pandemie a povestit pentru News.ro cum este munca pe care o face în secţia de ATI a unităţii sanitare, unde ajung cazurile severe de pacienţi infectaţi cu Covid 19.

Ştiri pe aceeaşi temă

Expertul spune că cel mai mult o marchează acele cazuri pe care medicii nu le pot salva şi acele situaţii în care pacienţii mărturisesc pe patul de spital că, dacă ar avea puterea, ar proceda cu totul altfel, că s-ar vaccina şi i-ar proteja mai bine pe cei din jurul lor. Dr. Copaciu vorbeşte despre o boală cu manifestări necunoscute până acum, o boală care în anumite cazuri atacă iremediabil plămânii chiar şi în cazul persoanelor tinere care nu au şi alte boli asociate. Medicul de ATI mărturiseşte că sfâşietoare sunt momentele în care medicii le sunt alături celor care îi văd pe cei dragi pe patul de reanimare pentru ultima dată.

“Cel mai mult te marchează cazurile pe care nu le poţi salva. Chiar dacă înţelegi că agresiunea virusului este de mare gravitate, că produce ravagii în plămâni şi că unii oameni nu mai au cu ce respira, în afară de suportul de funcţii vitale pe care îl oferă aparatele noastre şi câteodată nici acesta nu este suficient, este ceva ce nu am întâlnit până acum, reanimator sunt începând cu rezidenţiatul din 91 şi credeam că le-am văzut pe toate, tot ce înseamnă cazuri grave, o reanimare precum este cea a Spitalului de Urgenţă din Bucureşti, cu stagiile făcute în străinătate, nimic nu ne-a pregătit pentru provocarea pe care a reprezentat-o această pandemie, cu valurile succesive, niciunul nu seamănă cu cel anterior şi aduce noi provocări şi tot discutăm între noi şi încercăm să identificăm caracteristicile fiecărui nou val, discutăm cazuri şi soluţii împreună cu colegii noştri din toată lumea, ca să putem să oferim cele mai bune soluţii pentru fiecare pacient în parte”, a explicat pentru news.ro Dr. Elena Copaciu, medic primar ATI la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală.
 
Neîncrederea în existenţa virusului şi a pandemiei, dar şi în calitatea actului medical din partea unor pacienţi sau a rudelor lor, o provocare cu care medicii se confruntă, în afară de munca pe care o duc în spitale. Dr. Elena Copaciu: “Chiar şi medicii tineri continuă să lucreze sub tirul acesta de acuzaţii şi îşi văd de treabă, efectiv radiază când externăm încă un pacient din reanimare”
 
“Noi, lucrând atât de mult între pacienţii aceştia, rămâne puţin timp ca să afli despre discuţii conexe din afara spitalului, dar totuşi ajung şi la noi tot felul de aprecieri şi fanteziste şi false şi discriminatorii care nu folosesc nimănui, legate de existenţa virusului, a bolii, de calitatea îngrijirilor din spital, de atitudinea cadrelor medicale, nu pot nici măcar să spun că este frustrant pentru că, într-un fel, chiar şi medicii tineri continuă să lucreze sub tirul acesta de acuzaţii şi îşi văd de treabă şi ar trebui să vedeţi feţele medicilor tineri în momentul în care externăm încă un pacient din reanimare, efectiv radiază, sunt fericiţi pentru că încă o viaţă este salvată.
 
“Nu pot să nege că există virusul, boala, şi că există aceste mutaţii, pentru că noi, cei din sistemul medical ştim că aşa se comportă un virus în momentul în care circulă la atâtea gazde. Dintre pacienţii din reanimare majoritatea covârşitoare sunt pacienţi care nu s-au vaccinat”
 
Am ascultat tot ce se spune dar nu pot să nege că există virusul, boala, şi că există aceste mutaţii, pentru că noi, cei din sistemul medical. ştim că aşa se comportă un virus, în momentul în care circulă la atâtea gazde, gazdele sunt oamenii care au virusul în corpul lor, suferă mutaţii, asta s-a întâmplat cu orice virus, doar că acesta este foarte transmisibil, a suferit mai multe mutaţii, iar mutaţiile au produs acele valuri epidemice. Vaccinul pot să spun că a temperat mult, mult, nu se poate povesti cât de bine a redus viteza de transmitere şi de producere a acestor mutaţii, dar, ca orice organism viu, virusul încearcă să se adapteze. Eu sper că vaccinul anti sars cov 2 va acoperi pe viitor şi tulpinile mutante, aşa cum s-a întâmplat şi cu vaccinul anti gripal, ah1n1 şi cu altele, în urmă, dar în momentul de faţă ne confruntăm cu valul epidemic generat de tulpina delta, mutaţia delta a coronavirusului, care iar este ceva ce nu am întâlnit până acum, iar dintre pacienţii din reanimare majoritatea covârşitoare sunt pacienţi care nu s-au vaccinat, şi pacienţi care vin târziu la spital. Majoritatea celor care ajung în terapie intensivă sunt paciecţi cu prezentare tardivă la spital”, a detaliat Dr. Copaciu.
 
Prezentarea tardivă la medic, una dintre greşelile care pe mulţi pacienţi îi costă viaţa. Dr. Elena Copaciu spune că sunt oameni care ajung la medic după două-trei săptămâni, cu fibroză în plămâni. Dr. Copaciu: “Sunt pacienţi la care se repară plămânul dar există şi pacienţi, tineri şi fără comorbidităţi, la care nu mai ai ce să faci”
 
“Sunt oameni care vin şi după două săptămâni, şi după trei săptămâni şi chiar dacă dânşii nu relatează simptome, după gravitatea afectării pulmonare şi după faptul că după două, trei, patru săptămâni, sunt modificări de fibroză în plămâni şi fibroza continuă să progreseze în timpul internării, îţi dai seama că simptomele au debutat cu multe săptămâni înainte.
 
Din momentul în care începe să se instaleze şi progresează această fibroză, practic plămânului nu-i mai rămâne suprafaţă de schimburi gazoase, adică oxigenul şi dioxidul de carbon, schimburile acestea sunt profund afectate, o vreme reuşim să le menţinem cu ajutorul aparatelor de ventilaţie mecanică, de suport avansat de funcţii vitale, sunt pacienţi la care se repară plămânul şi reuşim să-I scoatem de pe acest suport, dar există însă şi pacienţi, tineri şi fără comorbidităţi, la care evoluţia este progresivă şi efectiv nu mai ai ce să faci.
 
“Chiar şi cu prezentare rapidă la spital există unii pacienţi care evoluează nefavorabil”
 
Pentru pacienţii critici este o agresiune asupra plămânului, de mare gravitate. Şi chiar şi cu prezentare rapidă la spital, există unii pacienţi care evoluează nefavorabil. Cei care vin tardiv şi ajung în terapie intensivă şi cu o evoluţie gravă, din păcate, sunt cei care vor evolua în mare parte negativ, cu tot suportul de funcţii vitale, şi trebuie să spun că la ora asta multe dintre marile spitale din ţară au dotări suficiente ca să trateze pacienţi cu o astfel de afectare gravă, însă asta nu e tot, trebuie să existe şi un răspuns din partea organismului şi câteodată organismul răspunde cu un răspuns exagerat, care distruge în continuare plămânul”, a explicat medicul de ATI.
 
Chipurile pacienţilor care înţeleg şi ne spun că, dacă ar putea da timpul înapoi, ar proceda altfel. Este ceea ce o marchează puternic pe Dr. Copaciu din tot ceea ce vede în secţia de ATI  a Institutului Matei Balş. “Sunt situaţii în care oameni internaţi în spital vin să-şi vadă soţul sau soţia în reanimare pentru ultima dată, nu e nimic uşor în terapie intensivă, dar astfel de momente sunt sfâşietoare”.
 
“Sunt chipurile pacienţilor care înţeleg, şi ne spun asta, că, dacă ar putea da timpul înapoi, ar proceda cu totul altfel. S-ar proteja mai bine, s-ar fi vaccinat, i-ar fi protejat pe cei din jur pentru că sunt multe situaţii în care în spital se internează soţ- soţie, soţ -soţie -copil, poate şi o bunică şi un bunic pe lângă, sunt focarele familiale în care cei vulnerabili evoluează cu forme grave. Sunt situaţii în care oamenii internaţi în spital vin să-şi vadă soţul sau soţia în reanimare pentru ultima dată, sunt sfâşietoare aceste momente, sunt foarte greu de urmărit pentru tot personalul medical, nu e nimic uşor în terapie intensivă, dar astfel de momente sunt sfâşietoare”, a spus medicul.
 
De câte ori îşi pot vedea rudele pe cei dragi aflaţi în secţiile de terapie intensivă de la Institutul Matei Balş. Regula este o singură vizită pe săptămână, situaţie reanalizată de conducerea spitalului periodic . Un psiholog, alături permanent de pacienţii cu care poate colabora
 
“Până să apară acest nou val pandemic şi acest număr mare de pacienţi, era posibilitatea să existe mai multe vizite săptămânal din partea membrilor familiei la pacienţii din terapie, echipaţi corespunzător, instruiţi, însoţiţi, însă de la apariţia acestui nou val s-a restricţionat la o singură vizită, aceasta este regula pe care o respectăm, în principiu o vizită pe săptămână, dar e o situaţie care se reanalizează de conducerea spitalului de la săptămână la săptămână în funcţie de cum se prezintă situaţia epidemiologică. Este un psiholog dedicat reanimării care vede pacienţii cu care poate colabora, deci nu  cei care sunt sedaţi profund, şi la nevoie medicii care discută zilnic cu familiile pacienţilor şi există cel puţin un medic infecţionist şi un medic de reanimare, de obicei medicul de gardă, cel care ia telefoanele şi discută cu familiile, şi semnalează acolo unde există probleme şi este nevoie să intervină şi în zona aceasta psihologul.
 
Niciun spital din ţară în momentul acesta nu are suficienţi psihologi pentru câtă nevoie este
 
Nu este suficient, dar cred că niciun spital din ţară în momentul acesta nu are suficienţi psihologi pentru câtă nevoie este. Dar dacă este nevoie, şi aici mă refer în principal la pacienţi, apelăm şi la consult psihiatric după ce psihologul ne semnalează şi cu neurologul că e nevoie mai mult de atât, ce spot să spun este că noi lucrăm cu o echipă multidisciplinară, cardiolog, pneumolog, neurolog, o echipă cu medic de fiziochinetoterapie, domnul psiholog de care vă spuneam, noi evaluăm zilnic pacienţii în funcţie de nevoile care apar, stabilim ce investigaţii şi consulturi sunt, tratamentele care se impun, încercăm să le oferim un tratament şi o îngrijire cât mai completă, cu această încercare care este foarte grea”, a adăugat Dr. Copaciu.
 
Oameni care cedează psihic, se sperie, care sunt schimbaţi total. O parte a pacienţilor infectaţi cu Covid sau cu alte patologii în general din reanimare pot trece prin aceste stări. Dr. Copaciu: “Sunt oameni care au modificări ale inserţiei în realitate şi ale raportării la propria persoană, pot să meargă de la forme uşoare până la un delir hipoactiv sau hiperactiv”
 
“Sigur că da, pe de altă parte să ştiţi că această modificare a senzoriului în terapie intensivă este cunoscută, monitorizată în fişa zilnică, avem un check list, sunt oameni care au modificări ale inserţiei în realitate şi raportarea la propria persoană, ceea ce noi numim orientat temporo spaţial şi la propria persoană, de gravităţi diferite. Pot să meargă de la forme uşoare până la un delir hipoactiv sau hiperactiv, oameni care pot să pară comatoşi dar de fapt sunt într-o astfel de stare, şi noi în toată echipa aceasta avem obligaţia să diferenţiem între aceste stări şi să acordăm fiecăruia tratamentul adecvat.
 
“Sunt oameni care devin violenţi, sunt oameni care jignesc, sunt oameni care par apatici dar care se află într-o formă de delir hipoactiv”
 
Sunt oameni care devin violenţi, sunt oameni care jignesc, adică violenţă verbală sau fizică, sau sunt oameni care pur şi simplu par apatici dar se află într-o formă din aceasta de delir hipoactiv care nu este foarte rar în terapie intensivă. Apoi avem oamenii vârstnici care au deja tulburări cognitive şi care sunt agravate de situaţia critică, de agresiunea virală, de staţionarea în terapie intensivă şi de ieşirea din mediul familiar, care au de asemenea nevoie de o abordare adecvată şi personalizată. Sunt foarte multe provocări în îngrijirea acestor pacienţi, este ceea ce ştiam până la un punct dar sunt şi foarte multe lucruri noi pe care le învăţăm zi de zi”, a detaliat Dr. Copaciu.
 
Lucrurile noi de care s-au lovit medicii odată cu boala Covid 19. O afecţiune care atacă şi distruge plămânul, după care procesul de cicatrizare este foarte greu, dar care poate da şi afectări extra-pulmonare. Dr. Copaciu: “Noi eram obişnuiţi ca oamenii, după ce au ieşit din zona critică, cu astfel de insuficienţă respiratorie, în majoritatea lor covârşitoare, să revină la parametrii anteriori, ori acest lucru nu se întâmplă”
 
“În materie de Covid 19, cu toate aceste valuri epidemice, totul este nou şi până la un punct şocant, tipul de insuficienţă respiratorie pe care a trebuit să o gestionăm şi modul în care a trebuit să gestionăm în terapie intensivă s-a schimbat de multe ori în perioada aceasta începând din martie 2020, ne-am adaptat din mers, avem tehnologia cu care să tratăm aşa ceva, doar că nu seamănă cu ce făceam înainte. Dacă este bine pentru pacient, nu e o problemă această adaptare. Felul în care virusul atacă plămânul şi agresiunea aceasta determină un mod de cicatrizare şi de rezolvare a leziunilor foarte personalizat, noi eram obişnuiţi ca oamenii, după ce au ieşit din zona critică, cu astfel de insuficienţă respiratorie, în majoritatea lor covârşitoare să revină la parametri anteriori, ori acest lucru nu se întâmplă, sunt oamenii tineri fără comorbidităţi la care plămânul se distruge prin fibroză, nu mai vorbesc de cei în vârstă şi cu comorbidităţi la care se poate distruge prin fibroză, sunt oameni la care se repară fără sechele şi revin la funcţia anterioară, după aceea mai există, în proporţie mai mică din fericire, acele afectări extra pulmonare, miocardite asociate sau nu afecţiunii respiratorii, pot să fie şi izolate, agresiune virală când virusul continuă să se multiplice şi atacă ficatul,atunci chiar este o problemă pentru că nu rămân prea multe alternative, acel pattern pro trombotic, tendinţa de a face cheaguri intravascular , care iarăşi nu l-am mai întâlnit în alte patologii şi ar trebui gestionat în mod particular ,sunt doar câteva din aceste noi provocări.
 
Unele apar simultan, sau câteodată boala se exprimă cu foarte mici daune sau cu afectare pulmonară mult mai redusă, dar cu afectare cardiacă sau hepatică sau cu sindrom pre trombotic, pe primul plan, sunt mai rare din fericire aceste cazuri dar combinaţii între aceste patologii în terapia intensivă din Institutul Matei Balş nu sunt foarte rare, din păcate”, a explicat medicul de ATI.
 
Despre necesitatea existenţei secţiilor de ATI din spitalele de boli infecţioase. Este un proiect care a început să fie pus în aplicare de prin 2005, a părut atunci destul de straniu să se facă unităţi de suport avansat de funcţii vitale în spitale de boli infecţioase. Acum, în timpul pandemiei, şi-au dovedit din plin utilitatea
 
“Acesta este un proiect care a apărut şi a început să fie pus în aplicare cam de prin 2005, ideea exista dinainte şi a părut destul de straniu în momentul acela ca să se facă nişte unităţi de suport avansat de funcţii vitale pentru că asta sunt unităţile de terapie intensivă, în spitale de boli infecţioase.
 
În 2009 am avut aşa o mică fereastră prin care să zărim cam ce importanţă ar avea aceste secţii de boli infecţioase pentru că spitale de boli infecţioase nu există în multe locuri din lume, la noi în ţară aceasta a fost tradiţia, aşa a fost perpetuată de colegii noştri infecţionişti, dar odată cu perfecţionarea suportului de funcţii vitale, era un impas în îngrijirea pacienţilor cu boli infecţioase severe, cu noile boli infecţioase emergente şi preluam în secţiile obişnuite de terapie intensivă, şi atunci a apărut şi această nevoie. Prin 2009, cred că tot Banca Mondială s-a convins că e nevoie de astfel de secţii pentru boli precum au fost epidemiile sars, prima epidemie de sars, după aceea a fost gripa ah1n1, în 2009, şi din acel moment a existat un program de finanţare pentru astfel de secţii, nu doar cum era cea de la Matei Balş, ci de la câteva, cred că 8 spitale de boli infecţioase din ţară, au pornit greu, reanimatorii nu s-au lăsat uşor convinşi să lucreze în astfel de unităţi, însă în timp, şi mai ales acum în timpul pandemiei şi-au dovedit din plin utilitatea, astfel încât în acest moment Societatea Română de ATI are depus un memoriu la Ministerul Sănătăţii prin care cere ca astfel de secţii de ATI boli infecţioase să capete rang de unităţi ATI de rang 1 şi 2, şi să servească pentru posibile viitoare epidemii, pandemii, boli emergente şi reemergente, deci este practic o soluţie pe care sistemul sanitar a identificat-o şi cu care se adresează noilor provocări de sănătate publică din lume şi din ţară.
 
Este greu de spus dacă viitorul va fi al epidemiilor şi pandemiilor, epidemii au existat dintotdeauna, este o evoluţie naturală să zicem, cu ghilimelele de rigoare, a unor microorganisme care îşi caută calea spre supravieţuire, şi aşa apar astfel de epidemii.
 
“Pandemia produsă de coronavirusul sars cov 2, eveniment unic în ultimul secol, nimeni nu era pregătit pentru aşa ceva”
 
Un eveniment cum este această pandemie produsă de coronavirusul Sars Cov 2 şi boala pe care o dă, Covid 19, este un eveniment unic în ultimul secol, nimeni nu era pregătit pentru aşa ceva, nimeni nu ştie ce va urma, noi ca societate trebuie să ne adaptăm la aceste provocări din punctul de vedere al nevoilor pacienţilor, şi cei cu covid dar şi cei non covid, pentru că sunt provocări importante, noi, lucruri cu care nu ne-am întâlnit până acum şi nici predecesorii noştri, provocări pentru societate, pentru economie, pentru sociologi, pentru politicieni, în toate aspectele vieţii noastre. Trebuie să găsim soluţii, negarea pandemiei şi a problemelor ridicate de pandemie nu ajută cu nimic”, a spus Dr. Elena Copaciu.
 
Reîntoarsă în sistemul de stat pentru a le fi alături colegilor în cea mai grea perioadă. Cu zeci de ani de experienţă, medicul Elena Copaciu este unul dintre specialiştii care fac parte din echipele de îngrijire de la Institutul Matei Balş din Capitală.
 
Conf. Dr. Elena Copaciu, medic primar de ATI a început la Spitalul Universitar din Capitală ca medic rezident până în 1994. Apoi a fost cadru didactic UMF. Între anii 2002 – 2006 a fost medic şef disciplină UMF la Spitalul Elias. Între 2007 şi 2015 a fost medic şef clinică ATI la Spitalul Universitar. După 2015 a lucrat în privat şi a fost consilier la Ministerul Sănătăţii. În 2020 a cerut detaşare la ATI Balş, pentru a-şi ajuta colegii în perioada pandemică dificilă.
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările