La Bruxelles au inceput lucrarile Conventiei pentru viitorul Europei

Anuntata ca un moment istoric, deschiderea, joi, la Bruxelles, a Conventiei pentru viitorul Europei a marcat inceputul unui an de discutii foarte dificile asupra reformarii unei Uniuni Europene

Anuntata ca un moment istoric, deschiderea, joi, la Bruxelles, a Conventiei pentru viitorul Europei a marcat inceputul unui an de discutii foarte dificile asupra reformarii unei Uniuni Europene largite. Conventia, un imens forum cuprinzand 105 reprezentanti ai tarilor membre si candidate UE, a fost infiintata la summitul european de la Laeken cu scopul de a elabora ceea ce liderii Celor 15 n-au reusit: un pachet cuprinzator de reforme menite sa simplifice si sa eficientizeze functionarea unei Uniuni cu 27 de membri. Pana acum, orice modificare a tratatelor europene era hotarata de liderii Uniunii Europene in spatele usilor inchise, la capatul unor interminabile si complicate negocieri. Ultima astfel de modificare, discutata la Nisa, a esuat, Cei 15 nereusind sa ajunga la un acord cat de cat functional. Deciziile adoptate la Nisa au fost redactate in termeni atat de opaci, au avut atat de multe amendamente si exceptari, incat au fost greu de inteles si pentru experti; cat despre cetatenii statelor UE, asa cum arata sondajele, ei nu mai pot urmari de mult ceea ce se intampla la Bruxelles. Lansarea Conventiei pentru viitorul Europei este o incercare de a deschide dezbaterea spre parlamentele nationale si spre societatea civila, de a apropia Uniunea de cetatenii ei - cum le place liderilor de la Bruxelles sa afirme. Totodata, s-a dorit includerea tarilor candidate in acest forum de discutii; acestea au acelasi numar de reprezentanti in Conventie ca si membrele pline, insa nu vor avea dreptul de a se opune deciziilor luate prin consens de tarile membre. Lucrarile Conventiei vor dura un an, la sfarsitul caruia participantii la acest forum vor trebui sa prezinte liderilor UE versiunea coerenta a unui nou Tratat. Ambitiile presedintelui Conventiei, Valery Giscard d'Estaing, ca si ale unora dintre membrii forumului, sunt foarte mari: ei ar dori sa poata redacta o Constitutie Europeana in adevaratul sens al cuvantului, pe baza careia sa functioneze Statele Unite ale Europei. Fostului presedinte francez (76 de ani) ii place sa glumeasca, raspunzandu-le celor care insinueaza ca ar fi prea batran pentru o asemenea reponsabilitate ca Benjamin Franklin, parintele Constitutiei SUA, avea 81 de ani cand a semnat actul de nastere al Statelor Unite. Dincolo de romantismul declaratiilor si de idealismul demersurilor, lucrarile Conventiei se anunta extrem de dificile: fiecare stat membru are propria lui viziune despre viitorul Uniunii, care, in cele mai multe cazuri, difera de cele ale partenerilor sai, iar modelul "Statelor Unite ale Europei" are tot atatia adversari cati sustinatori. Deocamdata, membrii Conventiei se chinuie sa ajunga la un acord asupra modului de functionare a forumului, ca si asupra repartitiei puterilor in cadrul acestuia, presedintele Valery Giscard d'Estaing fiind, deja, acuzat ca are atitudini dominatoare.