INTERVIU Codruţ Diaconescu, şeful bazei ISU B-IF pentru decontaminare: „Niciodată n-am fost puşi în faţa unei situaţii reale de asemenea amploare“
0
Codruţ Diaconescu, şeful bazei de decontaminare a ISU Bucureşti-Ilfov, vorbeşte despre cum se realizează procesul de dezinfectare a autospecialelor SMURD, a personalului ISU şi a paramedicilor care intră în contact direct cu pacienţii cu coronavirus.
Pe timpul stării de urgenţă cauzată de epidemia de coronavirus, pe străzile din Capitală domină numai liniştea, cu scurte intermitenţe stridente de la sunetele autospecialelor care sunt trimise la intervenţii, fie ele legate de suspiciuni de COVID-19, de alte afecţiuni sau de alte evenimente. Printre cei aflaţi în linia întâi în lupta cu noul coronavirus şi consecinţele lui se numără şi personalul din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Cel mai adesea, aceştia se ocupă de preluarea persoanelor suspecte de coronavirus pentru a-i duce la spitale, în centrele de carantină sau acasă, la izolare.
La finalul fiecărei intervenţii, autospecialele merg direct către punctul de dezinfectare al ISU Bucureşti-Ilfov (ISU B-IF), printre acestea numărându-se maşinile de pompieri şi ambulanţele SMURD. În unele cazuri, ajung aici şi microbuze şi autobuze pentru transport în comun care au fost folosite, de pildă, pentru a duce, de la aeroport la centrele de carantină, grupurile mari de oameni care au venit din străinătate. La baza de decontaminare, o echipă a Secţiei de protecţie CBRN (n.r. – Chimică, Biologică, Radiologică şi Nucleară) din Grupul Special de Salvatori, se ocupă de dezinfectarea fiecărui colţ al maşinilor, dar şi a fiecărui petic de echipament al personalului. Cum se realizează procesul de dezinfectare şi care sunt riscurile cu care se confruntă un decontaminator, a explicat Codruţ Diaconescu (foto: dreapta jos), şeful bazei de decontaminare a ISU B-IF.
„Adevărul“: Domnule Diaconescu, intraţi zilnic în spaţii care prezintă un risc ridicat de infecţie. Cât de mare e riscul să vă contaminaţi în acest proces, în ciuda măsurilor luate? Vă temeţi?
Codruţ Diaconescu: Eu, personal, nu intru des în zone cu risc ridicat, însă colegii care fac decontaminarea personalului şi a tehnicii de intervenţie fac asta. Ţinând cont că sunt echipaţi corespunzător, riscul de contaminare este infim, pot spune că e aproape de zero. Din punctul meu de vedere, ar fi nepotrivit să ne temem, deoarece ar însemna să nu avem încredere în ceea ce facem şi totodată acest proces de decontaminare să fie inutil.
Cum estimaţi că veţi face faţă dacă epidemia accelerează? Aveţi suficient echipament de protecţie, suficiente substanţe de dezinfectare?
Nu ne dorim accelerarea epidemiei, dar consider că vom face faţă acestei situaţii. Pot spune că la nivelul Secţiei de Protecţie CBRN ne vom mobiliza astfel încât să trecem cu bine şi peste această încercare. Cât despre echipamente de protecţie şi dezinfectanţi, stocurile au fost suficiente, iar activitatea noastră s-a desfăşurat în condiţii de siguranţă.
Cazurile gestionate sunt tot mai multe de la o zi la alta, fapt ce determină şi o stare de îngrijorare în rândul personalului. Trebuie să fim puternici fizic şi psihic.
„Trebuie să fim puternici fizic şi psihic“
Ce vi se pare că lipseşte în situaţia în care ne aflăm? Ce fel de probleme aţi întâmpinat până acum?
În primul rând, ne gândim la estimarea duratei de manifestare a pandemiei, care este una considerabilă. Cazurile gestionate sunt tot mai multe de la o zi la alta, fapt ce determină şi o stare de îngrijorare în rândul personalului. Trebuie să fim puternici fizic şi psihic. Sunt convins că nu doar noi ne lovim de această problemă, ci toate structurile care acţionează în aceste momente de criză.
Aţi fost vreodată antrenaţi pentru o situaţie de pandemie de asemenea amploare? A existat un instructaj sau un protocol anterior acestei crize?
La nivelul IGSU (n.r. – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă), au fost concepute atât proceduri de intervenţie pentru decontaminarea personalului şi a tehnicii de intervenţie, cât şi de acţiune în cazul unei contaminări biologice, dar niciodată n-am fost puşi în faţa unei situaţii reale de asemenea amploare. Personalul este pregătit să facă faţă situaţiei; o parte dintre colegii mei au o vechime considerabilă în domeniu şi au participat, de-a lungul timpului, la numeroase intervenţii specifice CBRN.
Câţi oameni lucrează în departamentul de decontaminare?
Ţinând cont de structura din care facem parte, suntem o subunitate compusă dintr-un număr total de 60 de cadre, dintre care 24 sunt specializate în domeniul CBRN. Subunitatea are şi alte atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, precum stingerea incendiilor, intervenţie în cazulor accidentelor rutiere, dar şi în cazul fenomenelor meteo extreme, acordarea primului ajutor calificat, şi altele.
Se folosesc aceleaşi substanţe în decontaminarea autovehiculelor ca în cea a personalului?
În procesul de decontaminare sunt folosite diferite substanţe. Pentru decontaminarea tehnicii folosim o substanţă specială pe bază de biocid, iar pentru decontaminarea costumelor de protecţie este folosită o substanţă pe bază de clor.
Procesul de decontaminare a personalului şi a tehnicii de intervenţie cu tot cu completarea bazei materiale durează aproximativ 90 de minute
În ce condiţii se desfăşoară decontaminarea
Puteţi să ne descrieţi procesul?
Avem trei corturi, plus o zonă în afară, înconjurată de jaloane – acolo e zona roşie. În primul cort se efectuează decontaminarea personalului. Se dă cu un vermorel (n.r. – pompă de stropit manuală), în următorul cort se dezechipează costumele decontaminate, iar în ultimul cort, cel mai mare, urmează echiparea. Este şi locul de aşteptare, până reintră în intervenţie autospeciala.
Cât de eficient este procesul de decontaminare de fapt?
Procesul de decontaminare este unul eficient atât timp cât sunt respectate şi executate cu mare grijă şi implicare toate etapele decontaminării, prevăzute în documente specifice – proceduri operaţionale, ordine.
Cât timp durează procesul? Ce se poate face pentru a reduce timpul?
Procesul de decontaminare a personalului şi a tehnicii de intervenţie cu tot cu completarea bazei materiale durează aproximativ 90 de minute, dar în acest timp se pot organiza mai multe ateliere de decontaminare.
Personalul din cadrul ISU B-IF este echipat cu un costum complet de protecţie. Ce înseamnă mai exact acest lucru? Din ce e el alcătuit?
Atât personalul aflat în prima linie cât şi decontaminatorii care au contact cu persoanele contaminate sunt echipate complet: combinezon de protecţie cu glugă, cizme sau supraîncălţări de pânză, ochelari sau vizieră, mască de protecţie, cât şi două perechi de mănuşi.
Combinezoanele sunt de unică folosinţă
În condiţiile în care eşti echipat cu un astfel de costum, ce înseamnă pauzele de masă sau pauzele de nevoi fiziologice? Să faci de fiecare dată acel proces de decontaminare personală?
În momentul în care eşti echipat în completul de protecţie aceste pauze sunt imposibile şi, da, pentru a putea lua pauze de masă sau de nevoi fiziologice este necesară decontaminarea şi dezbrăcarea acestuia.
Medicii spun că cel mai periculos moment este cel în care e dat jos costumul de protecţie. Atunci se poate produce contaminarea personalului medical. Cum este în cazul dumneavoastră?
La punctul de decontaminare ISU B-IF nu există acest risc deoarece echipamentul este decontaminat înainte de a fi dezbrăcat. De asemenea, colegii mei sunt antrenaţi în a putea dezechipa combinezonul de protecţie contaminat fără a exista riscul contaminării.
Trebuie să fim conştienţi de faptul că o urmă de emoţie, de teamă, există, dar prin prisma menirii pe care o avem trebuie să ne ducem misiunea la final cu succes. Ce încredere mai poate avea populaţia în noi atât timp cât noi nu avem încredere în abilităţile şi forţele noastre de răspuns?
Apropo de decontaminarea echipamentului, de câte ori poate fi decontaminat acesta până să fie schimbat cu unul nou?
Conform procedurilor în vigoare elaborate de IGSU, completele folosite, care sunt de protecţie tip D de unică folosinţă, sunt decontaminate şi distruse. La următoarea intervenţie personalul din prima linie se echipează cu un nou complet de protecţie.
Zilnic vă întâlniţi cu cei din prima linie în lupta cu acest virus, fie ei personal ISU, fie medici. Care este starea lor de spirit când ajung la dumneavoastră, după o intervenţie?
Pot spune că personalul din prima linie a intrat într-un ritm adecvat situaţiei. Trebuie să fim conştienţi de faptul că o urmă de emoţie, de teamă, există, dar prin prisma menirii pe care o avem trebuie să ne ducem misiunea la final cu succes. Ce încredere mai poate avea populaţia în noi atât timp cât noi nu avem încredere în abilităţile şi forţele noastre de răspuns?
Ordonanţa militară recomandă ca personalul angrenat în intervenţiile de pe perioada epidemiei să nu mai meargă acasă, ci să fie cazat în hoteluri, de pildă. Dumneavoastră mergeţi acasă sau staţi în alte spaţii în această perioadă?
Da, locuiesc împreună cu viitoarea soţie, iar ca măsuri de protecţie, respect regulile transmise prin surse oficiale mass-media.
Există o procedură zilnică de testare a sănătăţii dumneavoastră când intraţi în tură?
La intrarea în tură, personalului Secţiei de protecţie CBRN i se măsoară temperatura, iar în cazul în care cineva are o problemă medicală, suntem anunţaţi şi luăm măsurile care se impun.
Puteţi cere să fiţi testat pentru COVID-19? Dacă da, în ce condiţii, de la apariţia cărui tip de simptome?
În vederea testării pentru COVID-19 trebuie să ai simptome specifice virusului SARS-CoV-2, de exemplu, febră, tuse seacă, dureri musculare. În mod evident, se testează şi în cazul în care o persoană a intrat în contact cu o persoană confirmată cu COVID-19, fapt pentru care cadrul respectiv intră în izolare.
Aţi avut, până acum, colegi din echipajul CBRN care s-au infectat?
Din fericire, până în acest moment, niciun cadru al Secţiei de Protecţie CBRN nu a fost infectat, dar doi dintre colegii noştri au intrat în contact direct cu o persoană cofirmată cu COVID-19 după care au stat în izolare timp de 14 zile şi au fost testaţi la finalul perioadei de izolare. Rezultatul a fost unul negativ, fapt pentru care au revenit în slujba cetăţeanului alături de ceilalţi camarazi.
Pentru că sunteţi un expert în domeniu: un specialist singaporez susţinea că decontaminarea străzilor şi a scărilor de bloc – măsură care a fost adoptată şi în România – poate fi periculoasă pentru cetăţeni, fără să ajute în vreun fel la eliminarea virusurilor. El spunea că oamenii oricum nu ating pământul, dar inhalează acei vapori de biocid. Are dreptate?
Referitor la această întrebare vă pot răspunde cu un punct de vedere personal. Substanţa de decontaminare folosită în concentraţia în care a fost testată pentru eliminarea virusului şi totodată atât timp cât este eliberată în aer liber nu prezintă un pericol pentru oameni dacă sunt respectate recomandările producătorului. Referitor la scările de bloc, sunt făcute recomandări în sensul evitării deplasărilor în aceste zone pe o perioadă determinată, impunandu-se totodată aerisirea spaţiilor vizate de dezinfecţie de îndată ce timpul de acţionare a substanţei folosite a ajuns la final.
Se încarcă comentariile...
