INFOGRAFIE Cât de mici vor fi pensiile decreţeilor

Nivelul de trai al celor care vor ieşi la pensie peste 20 de ani va scădea semnificativ  FOTO ADEVĂRUL

Un angajat născut după 1967 va obţine peste 20 de ani, când va ieşi din câmpul muncii, o pensie de numai 30% din salariul mediu brut de atunci, echivalentul de astăzi a 515 lei.

În ultimii ani, guvernanţii au trâmbiţat că reforma sistemului de pensii este una dintre priorităţile zero, că deficitele fondului pe pensii sunt tot mai mari şi că situaţia va degenera astfel încât bătrâneţile actualilor salariaţi vor fi compromise. Nu s-au făcut prea multe în acest sens.

Pensionarii de peste 20 de ani, adică cei care sunt astăzi în câmpul muncii, vor fi generaţia de sacrificiu. Cei 4,4 milioane de salariaţi de astăzi vor fi înlocuiţi în 2030 de doar 3,8 milioane, potrivit studiului „Cine va plăti pensiile decreţeilor?“, lansat de Expert Forum (EFOR). Iar cei 4,6 milioane de pensionari vor fi, peste 20 de ani, mult mai mulţi, adică 6,2 milioane. Ceea ce înseamnă că, dacă în prezent un salariat susţine un pensionar, în 2030, raportul va fi de un salariat la 1,65 pensionari.

În condiţiile date, cheltuielile sistemului public de pensii aproape că se vor tripla în intervalul 2012-2030, iar deficitul la bugetul de pensii va fi de aproape patru ori mai mare, respectiv 45 de miliarde de lei. Astăzi, pensia medie este de aproximativ 900 de lei, adică jumătate din salariul mediu brut pe economie.

Peste 30 de ani, când vor ieşi din câmpul muncii primii născuţi după decretul lui Ceauşescu din 1967 care interzicea avortul, situaţia va fi mult mai dificilă. Salariul mediu brut va creşte de 3,2 ori, la 5.500 de lei, potrivit studiului Expert Forum. Iar cheltuielile cu pensiile publice, de 125 de miliarde de lei, se vor împărţi la 6,2 milioane de persoane. Adică pensia medie va fi în 2030 de aproximativ 1.680 de lei. Am putea spune că este o remuneraţie bună, dar doar în condiţiile economice actuale, la preţurile actuale, raportată la salariul din prezent. Ea, de fapt, va reprezenta doar 30% din salariul mediu brut din acel an. Este ca şi cum în prezent, pensionarii ar încasa doar 515 lei pe lună, şi nu 900 de lei.

Decalaj tot mai mare între pensie şi salariu

Pensionarii îşi vor păstra puterea de cumpărare, datorită sistemului de indexare a pensiilor cu rata inflaţiei, însă angajaţii vor trăi mult mai bine decât pensionarii, care nu vor beneficia în acelaşi mod de pe urma unei creşteri economice. În plus, se adânceşte dezechilibrul între nivelul salariilor şi valoarea pensiei pe care o primeşte un angajat după aproape 30 de ani de contribuţii, arată Suzana Dobre, unul dintre autorii studiului Expert Forum.

„Decreţeii care vor intra la pensie vor avea parte de o putere de cumpărare mai mică decât cea medie pe ţară, pentru că salariile vor creşte într-un ritm mai alert, în comparaţie cu pensiile, care vor fi indexate doar cu rata inflaţiei“, a explicat pentru „Adevărul“ expertul.

Potrivit Legii 263/2010, pensia medie anuală este indexată conform unui calendar. Până în 2020, se indexează cu 100% din rata inflaţiei la care se adaugă 50% din creşterea salariului mediu brut. Începând cu 2021, pensia se indexează cu 100% din rata inflaţiei la care se adaugă 45% din avansul salariului mediu brut, procent care va scădea cu 5% în fiecare an. Astfel că, începând cu 2030, pensia va fi indexată doar cu rata inflaţiei. 

Chiar şi cu pensii mai mici, fondul de pensii de peste 20 de ani va fi o bombă cu ceas. Deficitul de peste 45 de miliarde de lei va trebui acoperit de stat, iar în condiţiile în care România nu-şi îmbunătăţeşte gradul de colectare a contribuţiilor sociale, dar şi gradul de colectare al taxelor şi impozitelor, incapacitatea de plată a pensiilor este iminentă.

Pensia publică trebuie să dispară şi să rămână pensiile private, în care contribuţiile se strâng în conturi individuale. Suzana Dobre, expert EFOR

Criza sistemului public de pensii, cauze şi soluţii

Sistemul public de pensii din România este unul dintre cele mai riscante din Europa, arată statisticile europene, la mijloc fiind mai mulţi factori: o piaţă a muncii dezechilibrată, în care prea puţini români activi statistic sunt şi contributori la pensii, trendul demografic, întâlnit în toată Europa, dar şi o serie de politici inadecvate în domeniul pensiilor în ultimii ani, explică Suzana Dobre, de la Expert Forum (EFOR).

Pe termen lung, sistemul de pensii din România este sub presiune din multe direcţii. În primul rând, tendinţele demografice de îmbătrânire sunt foarte accentuate, în condiţiile în care grupul numeros al „decreţeilor“ va ieşi din categoria contribuabililor şi va intra în cea a pensionarilor, arată raportul Expert Forum.

Astfel, deşi în momentul de faţă, România are o populaţie mai tânără decât marea majoritate a statelor europene, în următorii 50 de ani va ajunge în grupul ţărilor cu cea mai îmbătrânită populaţie. Conform prognozei Comisiei Europene, proporţia tinerilor (0-14 ani) va scădea în perioada 2010 - 2060 cu aproximativ 38%, iar proporţia persoanelor active (15–64  ani) scade în aceeaşi perioadă tot cu aproape 38%.

În schimb, populaţia de 65 ani şi peste va avea o pondere din ce în ce mai mare, ajungând în 2060 să reprezinte aproape 35% din populaţie. Creşterea cea mai spectaculoasă va fi pe segmentul de peste 80 de ani, care va fi mai numeros (13,3% din total populaţie) decât copiii între 0-14 ani (11,8% din total populaţie).

Pensiile sunt „subminate“

Peste acest trend demografic se suprapune o piaţă a muncii care nu-i integrează pe toţi românii care fac parte, statistic, din populaţia activă, iar cifrele europene plasează România în cel mai pesimist scenariu la acest capitol. Din estimările Comisiei Europene, România este singura ţară europeană în care se prognozează pe termen lung, între 2020 şi 2060, cea mai mare scădere a ratei de ocupare, de 38,5%, sub nivelul actual, în condiţiile în care restul ţărilor vor intra pe un trend ascendent, în top fiind Suedia, cu o rată de ocupare de 80%, în 2060.

În plus, nici sistemul de colectare a contribuţiilor la asigurările sociale (CAS) nu funcţionează corect şi, ca atare, „deficitul la fondul de pensii este imens“ (2,4% din PIB, în 2011), în ciuda faptului că România are printre cele mai mari cote de contribuţii şi printre cele mai tinere populaţii din Europa, mai arată raportul lansat marţi.

Motivul este evaziunea fiscală la colectarea CAS, estimată de Consiliul Fiscal la 3,3% din PIB, în condiţiile în care România colectează la buget în jur de 33% din PIB, în timp ce alte state europene colectează peste 50%.

Populismul sau lipsa unei reforme de sistem

Peste aceste probleme de sistem au venit şi o serie de decizii politice „populiste“, susţine Suzana Dobre, care au dat peste cap cheltuielile din bugetul de pensii, cum ar fi, spre exemplu, dublarea pensiilor în perioada 2007-2009, deşi Europa era deja în criză economică.

Soluţiile Expert Forum vizează modificări legislative, mai dificil de implementat acum, susţine Dobre, aşa cum e creşterea vârstelor de pensionare cu 2-3 ani, însă există şi o serie de măsuri care vizează acoperirea unor „găuri“, cum ar fi eliminarea tuturor excepţiilor de la plata asigurărilor.

Suzana Dobre este de părere că, pe viitor, „pensia publică trebuie să dispară“ şi să rămână pensiile private (pilonul II şi III), în care contribuţiile se strâng în conturi individuale, însă asta se va întâmpla cam în 50-60 de ani.