Diferenţele dintre răceală, gripă şi COVID-19

Diferenţele dintre răceală, gripă şi COVID-19

Febra este un simptom prezent atât în cazul gripei sezoniere, cât şi cazul infecţiei cu SARS-CoV-2

Virozele, gripa sezonieră şi COVID-19 sunt boli virale, produse însă de virusuri diferite. Simptomele sunt foarte asemănătoare, astfel că este nevoie de testări specifice pentru un diagnostic de certitudine.

Ştiri pe aceeaşi temă

Virozele obişnuite implică stări de oboseală, strănut, tuse seacă şi nas înfundat. Aceste simptome pot fi însoţite sau nu de febră uşoară. Majoritatea adulţilor fac un episod sau două pe an de răceli, în timp ce copiii, cinci-opt astfel de episoade. La gripă, debutul este brusc, cu febră ridicată, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, tuse însoţită de expectoraţii. Infecţia cu virusul gripal poate dura o săptămână sau două, dar recuperarea organismului este lentă, starea de slăbiciune fizică putând persista mai multe săptămâni de la infecţie. 
 
Din ce se ştie până acum, infecţia cu SARS-CoV-2, virusul care produce boala COVID-19, poate să nu producă niciun simptom, persoana infectată putând transmite boala celor cu care intră în contact direct. Printre semnele de îmbolnăvire se numără febra, care poate fi prezentă începând de la formele uşoare de boală şi până la cele moderate şi severe, tusea care se manifestă des, în mai multe episoade, ducând la dificultăţi de respiraţie.
 
Boala are şi semne digestive prin dispariţia gustului şi a mirosului la unele persoane. La unii pacienţi pot apărea tulburările de tranzit intestinal. În cazurile severe, boala duce la pneumonie şi la complicaţii la nivelul plămânilor, dar şi la nivelul altor organe: inimă şi creier. Riscul mai mare îl au pacienţii care au şi boli asociate. 
Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale a Medicinei de Familie, spune că în acest moment tratamentul pe care-l aplică el pacienţilor cu semne uşoare de COVID-19 este cel indicat de OMS. „Folosim simptomatice: adică paracetamol, ibuprofen sau alte simptomatice care să combată febra sau un antitusiv, dacă pacientul are tuse, o lingură de miere, ceai etc.”, adaugă dr. Gindrovel Dumitra. La rândul său, dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie în Bucureşti, spune că tratamentul este în funcţie de simptomele pe care le are pacientul. „Un pacient care este asimptomatic nu are nevoie de tratament. Dacă are simptome de răceală, atunci ia paracetamol, ibuprofen, medicamente pentru tuse, pentru nas înfundat, de durere de cap, depinde ce are”, explică dr. Tănăsescu.

Schimbarea definiţiei de caz, prioritară

Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Bucureşti, e de părere că se impune schimbarea definiţiei de caz, deoarece în prezent sunt testate doar persoanele care prezintă, cumulat, trei simptome. Medicul spune că, până în septembrie, erau testaţi toţi cei care spuneau că au un simptom din lista celor enumerate de INSP în definiţia de caz.
 
„La momentul definiţiei de caz, adică undeva la mijlocul lunii septembrie – coroborat şi cu alte măsuri care s-au luat în acea perioadă – numărul de cazuri a început să crească treptat. Până în septembrie testam orice pacient care avea o infecţie de căi respiratorii, care avea cel puţin un simptom. În acest moment, testăm doar la 3 simptome. Sunt situaţii – mai ales formele uşoare sau cei care sunt puşi în zona de asimptomatici – în care pacienţii au o uşoară durere de gât, dar practic ei sunt sursă de infectare pentru cei din jurul lor. Este extrem de important în acest moment, pe lângă măsurile care se impun (…) să modificăm şi modalitatea în care pacientul are acces la testare. Este important ca fiecare persoană simptomatică să fie testată”, a declarat dr. Mahler.

Medic: Gradul de ocupare la ATI e de 98%

La rândul lui, dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, spune că spitalele COVID sunt aproape pline, iar capacitatea secţiilor de Terapie Intensivă este ocupată în proporţie de 98%. „O să ajungem şi la 15.000 de cazuri pe zi. Această presiune este pusă pe noi, pe sistemul medical. Un medic nu se formează peste noapte. Guvernul trebuie să comunice mai bine, autorităţile locale trebuie să vină în sprijinul nostru.(…) Când vedem aceste cifre de 15.000 – sau poate creştem şi mai sus –, gândiţi-vă că între 3-5% din astfel de cazuri sunt forme severe. Deja suntem la ATI la un grad de încărcare de 97-98%. Practic, nu o să mai avem unde să îi punem pe aceşti pacienţi. Şi încă ceva: lumea circulă între judeţe. Dacă alte judeţe nu testează şi acela e pozitiv şi vine să fie tratat, vă daţi seama că acel om diseminează. În plus, în spatele acestor noi oameni pozitivi care se regăsesc în fiecare zi sunt cel puţin 4-5 contacţi care se vor pozitiva în următoarea perioadă (…) şi ajungem la 40.000. În curând, dacă nu vom fi solidari şi dacă nu vom fi responsabili, o să ajungem să tratăm oamenii în ambulanţă, pentru că nu mai avem unde să îi punem”, a mai spus medicul. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările