Delta ar fi fost mai mare fara Portile de Fier

- crede guvernatorul Rezervatiei, Virgil Munteanu


Cand Dunarea se afla la cel mai scazut nivel din ultimii 50 de ani, sa vedem daca a mai ramas ceva din Delta. Virgil Munteanu s-a nascut in Tulcea, acum 45 de ani, a absolvit Institutul Politehnic Bucuresti si apoi s-a intors acasa, la Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Delta Dunarii. Dupa '90, a urmat stagii de pregatire ecologica in Anglia si Franta, iar din septembrie 2000 a devenit guvernatorul Rezervatiei Delta Dunarii. - Domnule guvernator, are Balta peste? - Inca mai are, dar daca se continua in maniera de exploatare de dupa '89, in zece ani n-ar mai fi avut peste. Asta in varianta optimista. O prognoza pesimista ar fi dat maximum cinci ani. - Era mai blanda exploatarea comunista? E mai dura exploatarea capitalista? - Inainte, functionau statiile de reproducere a pestelui, care cresteau puiet, deversat apoi in lacuri sau canale. Dupa '90, piscicultura s-a oprit, pentru ca statiile au fost practic desfiintate. Stocurile au scazut. Lacurile de reproducere naturala - Carasuhatul, de pilda, ocupau zone intinse. In anii '80, Ceausescu le-a transformat in teren agricol. Am avut colegi care au proiectat atunci indiguirea si desecarea unor balti, pentru agricultura si astazi se straduie sa faca reconstructia ecologica - transformarea amenajarilor agricole in lacuri naturale. - Ei sunt cei care au restabilit echilibrul? - Erau doua specii considerate disparute, inainte de '90: caracuda si linul. Nu mai apareau in raportari, nu mai erau intalnite de pescari. Speciile s-au refacut, incredibil. Lin se pescuieste cu tonele. Or, linul este indicatorul cel mai bun al calitatii apei. Dunarea este mai buna, mai curata, pentru ca fabricile poluante s-au inchis, iar agricultura, nefiind bani de pesticide, nu mai otraveste apele. Criza economica a restabilit echilibrul ecologic. - Si daca s-a restabilit, de ce e balta saraca in peste? - Pentru ca unii s-au imbogatit, in bani. Exploatarea a fost haotica, peste un deceniu. Fie se recolta si se vindea mai mult decat era prevazut, fie se bracona, pe scara industriala. - Curentul electric, cel mai dibaci pescar? - Pe primul loc, intre metodele de braconaj, se remarca folosirea setcilor monofilament, a asa-numitelor plase de nylon. Ele sunt interzise prin lege. Chiar si detinerea lor se pedepseste. Vintirul, la polul opus, este o scula traditionala, ecologica, folosita de sute de ani. De ce ecologica? Pentru ca tine pestele in stare vie, permitandu-i pescarului sa-i arunce inapoi pe cei subdimensionati. Plasele monofilament omoara pestele. Pe locul doi la braconaj, urmeaza curentul electric. Carbidul face zgomot, e periculos. Curentul de la acumulatorul salupei zapaceste pestii si permite capturarea lor facila. - Salupele fac rau nuferilor? - Sunt o mare problema. Poluarea fonica sperie si pestii, dar si pasarile. Ele strica fundul canalelor, vegetatia etc. Cred ca e o noutate absoluta ce va spun: am inceput avertizarea detinatorilor de nave, care trebuie sa-si modifice salupele, sa le treaca pe motoare electrice, caci in cinci ani pe canalele si pe lacurile Deltei nu se va mai permite decat accesul barcilor cu motor electric. - Curentul motoarelor electrice e mai bun la pescuit? - Nici unul dintre cei 1.700 de pescari profesionisti nu foloseste asa ceva, ba mai mult, vin si ne spun cand vad braconieri. Daca ar fi prins folosind curent, sau pescuind in prohibitie, un astfel de pescar si-ar pierde singura sursa de venit. E drept ca, pana acum, controlul nu a fost eficient. Pescarul care prindea in plus, dadea pestele la portbagajul unui microbuz venit in zona. Acum a aparut concesionarul. Din aceest an, baltile sunt concesionate si daca il prinde pe mal, braconand, e ca si cum i-ar fi furat din buzunar. Vor gasi concesionarii metode de paza eficiente. - Pe litoral, concesionarii au stors hotelurile de profiluri si pe urma le-au parasit. Nu se poate repeta scenariul, cu Delta? - Este o mare diferenta. In contracte, concesionarii au multe obligatii. Si ce daca, veti spune?! Ei bine, ei au obligatia sa finanteze anumite procese: de pilda repopularea. Daca o faceau ei, era imposibil sa controlezi cat puiet au pus. Asa, ei achita Institutului Deltei un pret, acesta creste puietul si ii da drumul in lac, in prezenta concesionarului. - Nu se putea concesiona pescarilor, stiti care, cei porniti in marsul foamei, ca nu erau lasati sa-si faca o ciorba de peste? - Mergeti si-i intrebati, astazi, pe cei care au marsaluit, atunci, pe Dunare, de la Sf. Gheorghe la Tulcea. Si-au dat oamenii seama ca au fost pacaliti de firma care ii angajase sa protesteze. Revenind, de ce nu am concesionat comunitatilor de pescari? Sunt necesare investitii masive pentru intretinerea baltilor, pentru renaturarea unor suprafete, pentru repopulare. Sau pentru infrastructura, daca vrem sa inlocuim pescuitul salbatic cu turismul. Comunitatile locale nu ar fi avut fonduri si nici de unde sa le atraga. Asa, concesionarii vor fi legati si de valoarea investitiilor pe care le vor face. - Cat scot "sportivii", cu batul, din apa? - Din datele Institutului, toti pescarii sportivi din Delta prind cam 400 de tone de peste pe an. Cei industriali intre 3.700 si 3.800 de tone. Iar braconierii cam tot pe atata. Dar sa va mai semnalez un aspect: il prindeam pe unul cu plasa monofilament. Ajungea in instanta si i se dadeau 6 luni cu suspendare. Acum, dupa ce am concesionat baltile, fapta nu mai e doar infractiune la Legea pescuitului, ci furt calificat. Se pedepseste cu ani grei de inchisoare. - Dar daca fura, direct, concesionarul? - Pai, v-am spus: in contract apare o clauza potrivit careia putem sa anulam intelegerea, printr-o simpla notificare. In momentul in care Politia, Garda si celelalte institutii ne semnaleaza o "scurgere de peste", adica faptul ca pestele pleaca din zona respectiva si pe alta cale decat cea controlata de noi, adio contract. - Tantarii nu sunt o piedica in fata invadatorilor cu valuta? - Tantarii sunt foarte agresivi, sunt cea mai mare neplacere pentru turisti, dar noi spunem ca fac parte din biodiversitatea Deltei. Am putea scapa de tantari, dar am ramane fara peste. Puietul pestelui din Delta se hraneste cu larvele tantarilor si fara mancare, ar disparea. Pescari sportivi care-si "dau" sangele in Delta sa stie ca, astfel contribuie la marimea capturilor. - Ce fac cei care ar vrea sa devina pescari, dar n-au loc? Asteapta sa creasca Delta? - Adevarul este ca in ultima vreme, toti cei care au ramas fara slujba in judetul Tulcea si-au descoperit originile: vin in Delta si vor sa se faca pescari. Cea mai facila investitie nu e turismul, sau cresterea animalelor, ci pescuitul. Iei doua plase, iei o barca imprumut si scoti 600.000 de lei pe zi. E usor, dar imposibil de sustinut pe scara larga. O alternativa ar fi turismul. Au inceput sa vina tot mai multi straini, interesati de pasari, de peisaje, nu neaparat de vanatoare sau pescuit. Se poate castiga mult mai bine plimband turistii cu barca, decat scotand pestele din apa. Sunt insa probleme, ce tin de pregatirea necesara pentru a face turism. In prezent, se desfasoara un program de educare a tinerilor si cred ca rezultatele se vor vedea. Cat despre "crestere", exista doua zone unde se produce avansarea Deltei in mare. Una porneste de la Sf. Gheorghe spre Insula Sahalin si probabil ca in zece ani se va inchide, formand un nou lac, iar alta este la nord de Sulina. In 20 de ani va realiza si ea inchiderea. - Barajele de pe Dunare au incetinit procesul? - In mod cert, Delta era mai mare, astazi, fara Portile de Fier, care retin aluviunile aduse de Dunare. Acum ajung in Delta 46 de kilograme de sedimente pe secunda. Inainte de aparitia barajelor, cantitatea de "material de constructie" era cel putin tripla. A doua problema cauzata de Portile de Fier priveste inmultirea sturionilor. Ei migrau si-si depuneau icrele pana la Viena. Dupa ridicarea "Portilor", in anii '80, sturionii isi depuneau icrele in mare, iar apa sarata le distrugea. Acum si-au stabilit alte zone de reproducere: la Cotu Pisicii, Isaccea sau Calafat. - Cati turisti incap in Delta? - Un institut prestigios din Marea Britanie a calculat ca Delta poate primi 2 milioane de turisti anual, fara un impact semnificativ pe echilibrul ecologic. Eu pun un mare semn de intrebare, daca ma gandesc la calitatea turistilor. Daca vin 2 milioane de turisti englezi, e posibil sa nu afecteze Delta, dar daca vin 50.000 de "turisti" de-ai nostri, am mari dubii ca rezista echilibrul natural.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: