COVID-19 intră în toate spitalele Capitalei

Spitalele din Capitală trebuie să organizeze circuite sepaarate pentru bolnavii COVID-19

Autorităţile au cerut tuturor spitalelor din Bucureşti să organizeze circuite speciale pentru bolnavii de COVID-19. Solicitarea vine pe fondul creşterii numărului de noi infecţii depistate la peste 4.000 zilnic şi al pacienţilor internaţi la Terapie Intensivă, precum şi în contextul în care se are în vedere monitorizarea asimptomaticilor de către medicii de familie.

Creşterea exponenţială a numărului de cazuri de noi infecţii cu SARS-CoV-2 în Bucureşti a silit autorităţile să se gândească la noi măsuri de limitare a transmiterii, dar şi de tratament, atât pentru bolnavii de COVID-19, cât şi pentru bolnavii cronic. Ministerul Sănătăţii a cerut spitalelor să se reorganizeze cu circuite separate pentru bolnavii de COVID-19, astfel încât să poată prelua pacienţi confirmaţi.

Spitalele pavilionare, avantajate

Potrivit dr. Emilian Imbri, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Dr.Victor Babeş” din Bucureşti, spital COVID, instituţiile sanitare care din construcţie sunt ridicate după un sistem pavilionar sunt avantajate la organizarea acestor circuite care pot ţine mai bine sub control bolile infecţioase. „Pentru că izolarea se poate face mult mai uşor”, explică medicul. Totodată, medicii care îngrijesc bolnavii nu mai sunt siliţi mereu să se dezechipeze atunci când ies din saloanele unde îngrijesc bolnavi COVID conform protocolului, pentru a se reechipa altfel atunci când merg la alţi bolnavi. „Asta înseamnă un cost mai mic cu materialele sanitare şi, implicit, un risc mai mic de transmitere a virusului”, adaugă managerul. Pentru că aceste materiale nu sunt deloc ieftine. „Şi aş mai vrea să se înţeleagă un lucru: noi, în Spitalul Babeş, ne preocupăm ca nu cumva să transmitem de la un pacient la altul o altă afecţiune sau o altă infecţie şi schimbăm mănuşile aşa cum făceam şi înainte” subliniază acesta.

În spitalele monobloc însă – cum sunt, de regulă, cele de urgenţă – ar putea fi ceva mai dificilă delimitarea circuitelor COVID de cele non-COVID. În orice caz, afirmă dr. Remus Mihalcea, managerul Spitalului Clinic Colentina din Bucureşti, spital suport COVID, cel care stabileşte aceste circuite este medicul epidemiolog. Ideal ar fi ca fiecare spital să aibă un medic epidemiolog, însă, cum specialitatea a fost una foarte neglijată în ultimii ani, instituţiile care nu au pot cere ajutorul DSP-ului, potrivit lui Remus Mihalcea. „Primul ajutor l-am primit chiar de la cei care au construit acest spital cu pavilioane separate. Delimitarea se face simplu prin nominalizarea unor pavilioane în totalitate COVID sau anti-COVID. Sau unde avem două intrări, putem crea circuite atât COVID, cât şi non-COVID în aceeaşi clădire”, a explicat managerul Mihalcea. În acest moment, în Spitalul Clinic Colentina există un pavilion COVID şi restul alocat pacienţilor cronici.

Potrivit lui Mihalcea, pacienţii cronici vin la spital cu programare, li se face triajul epidemiologic, după care ajung pe secţii şi sunt repartizaţi unul-doi în acelaşi salon cu grup sanitar. „Cei care se încadrează în definiţia de caz sau avem suspiciuni de COVID îi cazăm în rezerve cu un singur pat şi grup sanitar propriu, sunt testaţi şi se aşteaptă transferul dacă sunt pozitivi”, a explicat managerul traseul unui bolnav.

40% din solicitările la 112, non-urgenţe

Trendul ascendent al îmbolnăvirilor cu COVID-19 s-a reflectat şi în aglomerarea peste măsură a serviciului de urgenţă 112, multe solicitări nefiind, de fapt, urgenţe. Dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a făcut apel la oameni să nu sune la 112 pur şi simplu pentru că vor să fie testaţi/evaluaţi de COVID-19. „Asta încarcă foarte mult sistemul de urgenţă. Apelurile la 112 trebuie să fie apeluri de urgenţă. Persoanele care au rămas acasă pozitive, dacă se agravează situaţia lor, da, apelează la 112, dar cineva care doreşte să meargă doar pentru evaluare există celelalte numere de telefon şi call-center-ul de la DSP. Deci, 112 rămâne un număr excepţional pentru urgenţe. Şi asta e rugămintea noastră către toată populaţia, pentru că se simte presiunea că oamenii apelează la 112 pentru situaţii care nu sunt critice. În aceste condiţii, este posibil să iau ambulanţa de la un caz critic pentru un caz în care cineva a exagerat simptomele la telefon ca să ajungă ambulanţa la el”, a argumentat dr. Arafat. Acesta a adăugat că au fost alocate resurse umane şi maşini suplimentare către DSP Bucureşti care să ajute la transportul şi evaluarea suspecţilor de COVID-19.

Dr. Alis Grasu, şefa Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, spune, la rândul ei, că multe dintre persoane declară la telefon semne şi simptome care sugerează COVID-19 şi doresc să fie şi testate la domiciliu. „Ele nu reprezintă urgenţe, ci consultaţii la domiciliu, cazuri care pot fi manageriate de medicii de familie şi de specialiştii DSP. La jumătatea lui septembrie, numărul de apeluri a început să crească cu 25-30%, acum am ajuns la 40% în plus faţă de celelalte solicitări”, atrage atenţia dr. Grasu.

Urgenţa este acea situaţie în care viaţa este în pericol imediat, explică dr. Alis Grasu. „Un accident rutier grav, o cădere de la înălţime, un edem pulmonar, un accident vascular cerebral, toate acestea sunt urgenţe de cod roşu şi la acestea trebuie să ajungi repede, pentru că altfel se pierde viaţa pacientului. Sunt apoi urgenţe de cod galben în care există riscuri, dar mai poate fi amânată intervenţia, dar nu mai mult de o jumătate de oră, o oră, pentru că şi acolo se poate agrava. Un pozitiv de COVID-19 aflat la domiciliu a cărui stare de sănătate se deteriorează brusc, îi scade saturaţia, adică respiră cu dificultate, reprezintă o urgenţă de cod galben. Dacă starea de sănătate este foarte alterată, poate fi chiar şi cod roşu”, a exemplificat managerul de la Ambulanţă.

Unitate mobilă ATI la „Marius Nasta“

Tot pentru a spori capacitatea de tratament pentru bolnavii cu forme grave de COVID-19, la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” a ajuns joi şi urmează să fie pusă în funcţiune o unitate mobilă tip ATI. „Unitatea este venită prin IGSU, care asigură operarea acesteia, şi a fost achiziţionată de fundaţia Mereu Aproape cu sprijinul fundaţiei Pentru SMURD”, potrivit unui comunicat al instituţiei sanitare. Unitatea va funcţiona sub coordonarea institutului, iar personalul va fi alocat prin colaborare DSP-IGSU.

Record de cazuri noi de COVID-19 în Bucureşti

Capitala era joi aproape de rata de infectare 3 la mia de locuitori. Nu mai puţin de 777 de cazuri au fost depistate aici în doar 24 de ore. Practic, Bucureştiul a înregistrat în 24 de ore la fel de multe infectări câte erau raportate la nivel naţional în data de 16 iulie. Dacă se ajunge la acest nivel, masca devine obligatorie peste tot, iar şcolile intră în scenariul roşu, adică exclusiv online. În total, la nivel naţional, joi, au fost înregistrate 4.013 cazuri. 77 de bolnavi au pierdut lupta pentru viaţă şi în secţiile de Terapie Intensivă erau internaţi peste 700 de pacienţi.