SONDAJ INSCOP Justiţia, instituţia cea mai importantă a democraţiei

SONDAJ INSCOP Justiţia, instituţia cea mai importantă a democraţiei

Parlamentul, pe ultimul loc în clasamentul instituţiilor democraţiei FOTO Arhiva Adevărul

Cultura civică a românilor este dominată de o evaluare defavorabilă Parlamentului, având în schimb speranţe în funcţionarea justiţiei,  iar Preşedinţia are încă beneficiul încrederii acordate unui nou titular la Cotroceni – arată barometrul INSCOP Research.

Ştiri pe aceeaşi temă

În percepţia publică, instituţiile cele mai importante ale democraţiei sunt: Justiţia (30,1%), Preşedinţia (22,6%), Guvernul (19,1%), Parlamentul (15,6%). Ierarhia aproximează cumva încrederea acordată instituţiilor din societatea românească. De remarcat că instituţia democratică prin definiţie, Parlamentul, este pe ultimul loc în enumerarea în cauză (ca şi în indicatorii de încredere, de altfel).

71,3% dintre români ar semna o petiţie pentru susţinerea unei cauze de interes public (22,5% nu ar semna, 6,1% nonrăspunsuri). 49,9% ar fi dispuşi să trimită parlamentarului de colegiu o scrisoare pentru susţinerea unei cauze (41,2% nu, 8,9% nonrăspunsuri).

Dacă mergem mai departe pe scala participării civice, 43% ar fi dispuşi să participe la manifestaţii de protest, 38,1% declară că ar fi dispuşi să se înscrie într-un ONG care militează pentru o cauză care îi interesează, 37,6% ar fi dispuşi să se implice permanent în activităţi de promovare a unor cauze semnificative.
Doar 13,2% dintre români ar fi dispuşi să facă greva foamei pentru a susţine o cauză (79,1% nu, 7,7% nonrăspunsuri).

Segmentul de vâstă 18-34 de ani ar avea o aplecare peste medie spre participare civică (70,6% ar semna o petiţie, 49,7% ar scrie parlamentarului de colegiu, 54,1% ar participa la o manifestaţie, 49,7% s-ar înscrie într-un ONG, 44,9% s-ar implica permanent în activităţi publice de susţinere a unor cauze). Cei între 18 şi 35 de ani sunt dispuşi să participe în mai mare măsură decât celelalte categorii la toate punctele de pe scală. (Doar 14,5% însă ar aborda greva foamei.) Acest segment de vârstă este cel mai mobil şi cel mai dispus la a contesta establishmentul politic şi social.

Segmentul 35-49 de ani are de asemenea o participare peste medie: 76,6% ar semna o petiţie, 59% ar trimite o scrisoare către parlamentarul de colegiu (la aceste două categorii se înregistrează chiar o disponibilitate de participare superioară celei a categoriei 18-34 de ani), 40,9% ar participa la proteste, 40,6% s-ar înscrie într-un ONG, 43,4% s-ar implica  permanent în activităţi de susţinere a unei cauze. Şi segmentul acesta de vârstă are deci, o disponibilitate spre participare, dar mai degrabă la aspecte „rezonabile” (primele două puncte din scală), decât la mobilizări contestatare.

În general, toate categoriile de vârstă indică o eventuală paticipare mare la prima treaptă a scalei (cel mai mic procent apare la cei de 65 de ani şi peste – 63,2%). De la 49 de ani încolo scade în general disponibilitatea de a participa civic, cu cât trecem de la un segment de vâstă la altul. Este un lucru ştiut că apetenţa pentru proteste, dar şi pentru participare civică, scade o dată cu maturizarea/îmbătrânirea, inclusiv din motive de statut social asociat vârstei, cât şi din reducerea disponibilităţii pentu mobilizare socială.

Sondajul a fost realizat între 23 şi 30 aprilie, pe 1.085 repondenţi, cu o marjă de eroare de +/- 3%.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: