De parcă nu am fi avut îndeajuns de mult circ cu Olguţa, discipola maestrului Vadim, în rol de franglezoaică de Oltenia, Nicolicea ca saltimbanc în drept, Şerban Nicolae - regele mârlanilor, Ciordache, Codrin şi Daea, ca ei înşişi, acum o avem şefă de guvern pe Viorica Vasilica.
 
Cum a ajuns o profesoară mediocră şi agramată de liceu industrial, specializată în sonde şi petrol, să fie prim-ministrul României este o întrebare care ar trebui să ne dea fiori reci. Cum o tanti care, în mod normal, ar fi fost cel mult administrator al unui bloc mai răsărit din Videle este cel mai important om al ţării? Cum a ajuns democraţia noastră să genereze rebut după rebut în cele mai înalte poziţii în stat şi, practic, zero oameni excepţionali profesionişti, cinstiţi şi competenţi?
 
Tanti Viorica este speranţa oricărei neconflictuale mediocre şi supuse că, dacă ascultă de bărbatul conducător, va ajunge să mimeze funcţia de premier al României aşa cum a mimat doamna Viorica înţelegerea englezei timp de nouă ani în Bruxelles.
 
Sub conducerea Vioricăi, orice prostovan cu pile care are amestecul potrivit de tupeu şi slugărnicie poate ajunge ministru, secretar de stat, preşedinte de agenţie guvernamentală, director sau consilier, nu de alta, dar oameni de această teapă pot în orice moment să pară mai dibaci decât doamna premier.
 
Baronii mai răsăriţi ai PSD şi domnul Dragnea par, în comparaţie, oameni deosebit de inteligenţi şi competenţi. Mediocrităţile intelectuale ale PSD de tip Ecaterina Andronescu devin, brusc, farurile călăuzitoare ale patriei.
 
M-am trezit deunăzi pentru prima dată gândindu-mă că jargonul de Ferentari nu ar fi chiar nepotrivit în comunicarea cu prim-ministrul. Îl şi văd pe Belea ţipând la televizor: „Făi, Vasilco, să moară duşmanii PSD, că expresia «ce nu te omoară te face mai puternic» este din popor, cum zici matale, numai dacă Nietzsche se trage din Zamolxes sau e rudă cu domnul Dragnea“.
 
Apetitul pentru produs şi enunţat tâmpenii al membrilor guvernului era deja remarcabil, dar acum concurenţa a devenit de-a dreptul acerbă. 
 
Circul şi scandalul au înlocuit cu totul dezbaterea despre programul de guvernare. Gafele Vasilicăi distrag atenţia de la faptul că ne ducem cu paşi săltăreţi direct spre groapă. Miile de grădiniţe şi creşe s-au pierdut printre „hehe“ şi „orice om îi este teamă“, prostia agresivă şi nepotismul celor numiţi politic din ministere au devenit irelevante pe lângă rostogolirile pe asfalt şi castraveţii pentru Papă.
 
Ce nevoie să avem noi de infrastructură, spitale şi administraţie competentă, când putem să ne spargem de râs şi să ne simţim cu toţi mai deştepţi decât doamna prim-ministru?
 
Procopsiţi cu  clovni involuntari cu ifose de oameni deştepţi, ne vedem liniştit de caterincă, hipstereală şi grătărel şi suntem fericiţi că vine vara. Doamna Viorica strânge din dinţi, linge mâna stăpânului şi îşi asigură un viitor prosper fie în Brazilia, fie la Bruxelles, fie la Videle, în timp ce ne conduce, din gafă în gafă, spre Căcâna.