UPDATE Legea alegerilor parlamentare a trecut de Parlament. Cernea: Partidele mici nu vor avea nicio şansă

UPDATE Legea alegerilor parlamentare a trecut de Parlament. Cernea: Partidele mici nu vor avea nicio şansă

Legea alegerilor parlamentare va fi votată astăzi de către deputaţi FOTO Mediafax

Legea alegerilor parlamentare a fost adoptată astăzi de Camera Deputaţilor cu 273 de voturi favorabile,10 împotrivă şi opt abţineri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Legea alegerilor parlamentare a trecut de Parlament, după ce PSD, PNL, UDMR şi UNPR au votat în favoarea proiectului. Înainte de vot, UDMR a criticat totuşi pragul electoral, în timp ce PNL a cerut introducerea unui amendament care prevedea dublarea numărului de parlamentari pentru Diaspora, amendament respins de către deputaţi.

Deputatul independent Remus Cernea a declarat în plenul Camerei, după vot, că legea este astfel făcută încât să asigure monopolul marilor partide pe scena politică, iar pragul electoral de 5%, care se menţine,  va împiedica partidele mici să intre în Parlament.

 “După marţea neagră din 2013, astăzi este o miercure neagră pentru democraţia din România, această lege nu face decât să prezerve monopolul partidelor mari, PSD şi PNL, monopol care prelungeşte şi eternizează prezenţa PSD şi PNL în România, în timp ce partidele mici nu au nicio şansă”, a spus Cernea.

Scandal între Zgonea şi Orban

Amendamentul PNL care prevedea dublarea numărului de parlamentari care să reprezinte românii din Diaspora a iscat un scandal în plenul Camerei Deputaţilor. Protagoniştii conflictului au fost preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, şi liderul deputaţilor liberali, Ludovic Orban. Orban i-a transmis lui Zgonea, la votul pe amendamente, că PNL doreşte să susţină amendamentul care prevedea dublarea numărului de aleşi pentru românii din Diaspora, în ciuda faptului că timpul dedicat dezbaterii expirase. PNL l-a acuzat, prin vocea lui Mihai Voicu, pe deputatul PSD Anghel Stanciu că a folosit patru minute dintre cele zece alocate susţinerii amendamentelor doar pentru o "disertaţie pe tema legii vechi". Liberalii i-au reproşat apoi lui Zgonea modul în care a condus şedinţa şi faptul că l-a lăsat pe Stanciu să vorbească fără a susţine vreun amendament.

Pe de altă parte, Zgonea a susţinut că amendamentul PNL fusese deja respins, la pachet cu un altul. Liberalii au protestat vehement şi au cerut reluarea votului şi susţinerea amendamentului.

"Vă rog frumos, lăsaţi-mă să termin. Nu ne enervăm. Mai ales noi doi, noi nu ne enervăm. Noi am votat, argumentele le poate susţine, dar nu pot să mă întorc să fac din nou votul", a spus Zgonea.

“Nu s-a votat, domnule preşedinte! Pe o temă atît de importantă cum e reprezentarea în Parlament a cetăţenilor din Diaspora nu s-a votat! Nu aţi spus ce supuneţi la vot, nu s-a exercitat dreptul de vot. Este regulamentar să se voteze amendamentul PNL”, i-a spus Orban lui Zgonea, iar şeful Camerei a replicat: “Sută la sută aveţi dreptate. S-a votat”.

“Nu s-a votat! Împiedicaţi dreptul unui grup parlamentar de a susţine un amendament!”, a explodat Orban, iar Zgonea a continuat, imperturbabil: “Domnul deputat, procedura e OK. Arătaţi-mi articolul din Regulament care arată că se poate relua votul”. Mai mulţi liberali au reacţionat şi ei din sală şi au susţinut că nu au putut vota. “S-a blocat!”, s-a auzit din rîndul deputaţilor PNL.

“Numai la grupul PNL s-a blocat? Extraordinar! Numai la PNL şi numai la votul acesta!”, i-a ironizat Zgonea.

În cele din urmă, după o discuţie cu liderii grupurilor parlamentare, Zgonea a cerut reluarea votului. “Concluzia este că nu aţi înţeles ce se supune la vot. Da? Câteodată sunteţi neînţelegători. Reluăm votul”, a conchis Zgonea.

Amendamentul PNL care privea dublarea numărului de parlamentari pentru Diaspora a fost respins, la diferenţă de un singur vot.

PSD şi PNL votează "pentru"

La începutul dezbaterilor, deputata PSD Gabriela Podaşcă a luat cuvîntul în plen şi a lăudat deputaţii pentru rapiditatea cu care s-au desfăşurat lucrările. “Noi am reuşit, practic, în numai cinci luni de zile să aducem modificări substanţiale unui pachet legislativ extrem de complex”, a spus Podaşcă. “Potrivit noilor prevederi, în viitoarea legislatură vor fi 330 de deputaţi şi 136 de senatori. Am reuşit să punem bazele unui mecanism în care fiecare instituţie implicată să aibă foarte clar stabilite atribuţiile şi să reuşim să evităm orice fel de probleme logistice. Toţi cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate vor avea posibilitatea să voteze, înregistrându-se în Registrul Electoral. Pentru prima dată, vom reuşi să avem date exacte cu privire la numărul românilor din străinătate şi vom şti câte secţii trebuie înfiinţate. Grupul parlamentar PSD va susţine proiectul de lege privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului”, a arătat Podaşcă.

La rândul lui, deputatul PNL Victor Paul Dobre a subliniat că liberalii vor vota proiectul, deşi sunt nemulţumiţi de prevederile care vizează reprezentarea românilor din Diaspora. "Din păcate, şi apelurile noastre la majoritate nu au avut ecoul necesar, acest proiect are şi o nedreptate pe care vom încerca să o rezolvăm astăzi, respectiv buna reprezentare a cetăţenilor români din Diaspora. Vom insista că numărul mandatelor atribuite circumscripţiei electorale Diaspora este insuficient pentru a reprezenta pe cei care îşi desfăşoară activitatea în diverse ţări ale lumii, în special în UE. Considerăm că facem un pas înainte important, că revenim la prevederi anterioare şi suntem convinşi că aplicarea acestei legi va fi benefică nu numai în procesul electoral, ci ca urmare a aplicării ei va rezulta şi un Parlament în asemenea măsură încât să ducem la recăpătarea încrederii cetăţenilor", a spus Dobre.

Deputatul UDMR Marton Arpad a cerut, de asemenea, să ia cuvântul şi le-a transmis parlamentarilor, de la tribuna Camerei Deputaţilor, că salută revenirea la votul proporţional pe liste, dar are mai multe critici la adresa proiectului. "Noi am mai avut câteva propuneri. Un sistem proporţional poate să reprezinte exact voinţa electoratului dacă, la nivel naţional, voturile neutilizate la nivel de circumscripţie se repartizează de pe o listă naţională, şi nu aleatoriu, pentru că este aleatoriu. Este posibil ca cineva să ia dintr-un partid chiar 15.000 de voturi şi să nu primească mandatul, iar altul, cu 250 de voturi, să ia mandatul respectiv. Rămâne aceeaşi problemă. Totodată, este şi un amendament că adevăratul sistem care reprezintă voinţa poporului este acel sistem proporţional unde poporul poate alege unul dintre cei înscrişi pe liste, adică proporţional preferenţial. Ăsta ar fi sistemul cel mai bun, niciodată nu s-a dorit aşa ceva. Una dintre problemele noastre este şi inconsecvenţa în ce priveşte interdicţia de a face campanie", a explicat Marton Arpad.

Deputatul independent Remus Cernea a urcat şi el la tribuna Parlamentului, după un conflict cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care i-a transmis că nu are dreptul să ia cuvântul la dezbateri. Cernea a afirmat că noua lege este un pas înapoi şi a subliniat că este menită să păstreze monopolul marilor partide pe scena politică. “Era nevoie de o schimbare. După alegerile prezidenţiale s-a promis o nouă lege care să permită competiţia. Din păcate, actuala lege este o contrareformă, creşte pragul electoral de la 8% la 10% pentru alianţe, permite independenţilor să-şi facă prezentare electorală doar 10 secunde pe zi. Legea actuală împotriva căreia voi vota prevede strângerea unui număr mare de semnături. Aceste semnături nu pot fi verificate cu adevărat, din păcate de multe ori sunt folosite baze de date şi sunt falsificate. E un vot împotriva spiritului cu care preşedintele Iohannis a cîştigat alegerile. Este o lege care consolidează monopolul marilor partide”, a declarat Cernea. 

În acelaşi timp, liderul PMP Eugen Tomac s-a arătat în asentimentul lui Cernea şi a anunţat că PMP votează împotriva proiectului.

Specialiştii critică proiectul

Potrivit noii legi a alegerilor parlamentare, viitorul Legislativ va avea 329 de deputaţi şi 136 de senatori, faţă de actuala legislatură obeză, când au fost aleşi 412 deputaţi şi 176 de senatori. Viitorul Legislativ va fi mai suplu cu 123 de locuri. Foarte puţin, apreciază specialiştii de la Expert Forum.  „Noua normǎ de reprezentare este foarte puţin redusǎ faţǎ de cea de pânǎ acum (73.000 faţǎ de 70.000 la deputaţi; 168.000 faţǎ de 160.000 la senatori)“, se arată într-o analiză a  „Politică fără Bariere“.

De asemenea, analiza mai arată că modul în care au fost reprezentate mandatele pe judeţe creează o mare disproporţie. „Structura circumscripţiilor face ca numǎrul locuitorilor raportat la cel al mandatelor sǎ varieze mult de la un judeţ la altul. Formula de aplicare (minim 2 senatori şi 4 deputaţi în fiecare circumscripţie) accentuează acest dezechilibru (ajugându-se la între 202.716 şi 114.660 locuitori la un senator; între 79.845 şi 57.330 locuitori la un deputat)“, spun specialiştii.

La capitolul reprezentativitate, românii din afara graniţelor suferă din nou, după ce PSD şi PNL s-au înţeles să menţină numărul de parlamentari: patru deputaţi şi doi senatori. „Nu ştim exact câţi români sunt plecaţi din ţară. Unii spun că 5 milioane, alţii 3 milioane. Să spunem că sunt 3,5 milioane în diaspora, dar, chiar şi aşa, populaţia din străinătate tot este subreprezentată“, spune Septimius Pârvu, specialist în legislaţie electorală la ExpertForum. Dacă un deputat va reprezenta 73.000 de români, iar un senator – 168.000 de români, un deputat sau un senator de diaspora se va îngriji în Parlament de aproape cinci ori mai mulţi români. PNL a propus ca numărul de parlamentari pentru diaspora să crească de la şase la 12, însă PSD a blocat iniţiativa. „PNL nu a avut argumente. De ce nu 10 sau 20?“, a replicat deputatul PSD Gabriela Podaşcă, vicepreşedintele Comisiei de Cod Electoral, la Adevărul Live.

Prin menţinerea pragului electoral de 5%, noua lege a alegerilor parlamentare taie din şansele de acces în Parlament pentru partidele nou înfiinţate. Aflate la primul test electoral, partidele noi vor întâmpina dificultăţi în atingerea pragului de 5%  la nivel naţional pentru a intra în Parlament. Practic, viitorul Legislativ va fi format din două partide mari, PSD şi PNL, care îşi adjudecă aproximatix 80% din locuri, potrivit sondajelor, şi de celelalte formaţiuni mai mici din actualul Legislativ: UDMR, PC, PLR.

Prin neclararitatea articolului 98, noua lege a alegerilor parlamentare lasă o portiţă pentru politicieni de a face campanie chiar şi în ziua votului, acţiune interzisă de lege, care l-a prins pe Liviu Dragnea la Referendumul din 2012 privind demiterea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. „Continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale sau un candidat independent“, se arată în articolul 98.

ExpertForum atrage atenţia asupra ambiguităţii legii: „Nu este clar dacǎ sfǎtuirea alegǎtorilor sǎ mearga la vot, dupǎ încheierea campaniei, este sau nu campanie electorala. Am dori sǎ se specifice în mod explicit dacǎ îndemnul de participare la vot se încadreazǎ sau nu în acţiunile de campanile“, mai arată specialiştii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările