Iohannis: Deoarece riscurile de securitate la adresa României sunt în creştere, consolidarea posturii NATO în Flancul Estic devine urgentă şi crucială

Klaus Iohannis FOTO Presidency

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că riscurile de securitate la adresa României şi a regiunii Mării Negre sunt în creştere, fiind nevoie de o consolidare urgentă a Flancului Estic al NATO, mai ales în zona sudică.

„Doresc să profit de această ocazie pentru a-l saluta călduros pe Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, care se alătură dezbaterii de astăzi în format online.  Începând cu 24 februarie, suntem nevoiţi să gestionăm o situaţie de securitate complet nouă în regiune. Traversăm un moment crucial pentru regiunea euroatlantică şi, în mod special pentru noi, statele membre NATO de pe Flancul Estic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toţii împărtăşim evaluarea gravităţii ameninţărilor la adresa securităţii spaţiului euroatlantic, ca o consecinţă a războiului de agresiune ilegal şi imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei. Formatul Bucureşti 9 oferă o valoare adăugată clară în coagularea coeziunii mesajelor şi în asigurarea abordărilor coordonate ale tuturor celor nouă aliaţi de pe Flancul de Est, dar şi la nivel transatlantic, cu privire la securitatea Alianţei ca un întreg”, a precizat şeful statului. 

„Această reuniune este mai relevantă ca oricând, din cel puţin două perspective. În primul rând, evoluţiile dramatice din regiune reclamă o atenţie sporită şi o coordonare amplificată. Solidaritatea, dialogul şi cooperarea stau la baza forţei noastre comune. Agenda de azi va aborda, în consecinţă, evoluţiile actuale de securitate din Ucraina şi impactul acestora asupra vecinătăţii extinse, inclusiv a celorlalţi parteneri vulnerabili, precum Republica Moldova şi Georgia, dar şi asupra securităţii întregii Alianţe. În al doilea rând, ne aflăm într-un moment excepţional în care vom trasa traiectoria Alianţei pentru cel puţin următoarea decadă. La finalul acestei luni vom adopta, la Summitul NATO de la Madrid, decizii cu un impact major pentru securitatea noastră actuală şi viitoare. Vom stabili o viziune pe termen lung prin intermediul Noului Concept Strategic, punând apărarea colectivă şi Articolul 5 în epicentrul acţiunilor noastre şi implementând o transformare semnificativă a posturii de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, aşa cum am decis la 24 martie 2022, la Bruxelles”, a completat preşedintele României.

Nu în ultimul rând, liderul de la Cotroceni a atras atenţia asupra riscurilor de securitate în creştere: „Deoarece riscurile de securitate la adresa României şi în regiunea Mării Negre sunt în creştere, consolidarea posturii NATo pe întreg Flancul Estic, de o manieră unitară şi echilibrată, în special în zona sudică a Flancului estic, devine cu atât mai urgentă şi crucială. Îmi exprim încrederea că unitatea şi abordarea comună la nivelul B9 vor facilita negocierile în desfăşurare la nivel aliat, precum şi procesul decizional al NATO. Avem responsabiliatea de a asigura securitatea pentru cerăţenii noştri, răspunzând la ameninţările generate de Rusia”, a subliniat Iohannis.