Iohannis, la dezbaterea naţională privind viitorul Europei: Uniunea înseamnă unitate, solidaritate, coeziune şi o abordare pragmatică - VIDEO

Klaus Iohannis găzduieşte dezbaterea naţională privind viitorul Europei FOTO Klaus Iohannis / Mediafax

Klaus Iohannis a precizat în cadrul dezbaterii cu privire la viitorul Europei că proiectul european are nevoie de o consolidare şi nu de o reinventare. Şeful statului a adăugat că relansarea economiiilor statelor membre ale UE este posibilă datorită capacităţii Uniunii în ansamblu de a se mobiliza şi a răspunde eficient unei crize fără precedent şi anume cea cauzată de pandemia de COVID-19.

La începutul dezbaterii, şeful statului a explicat că „marea noastră familie europeană înseamnă, în primul rând, cetăţenii europeni, oameni cu dorinţe, cu nevoi, cu speranţe pentru viitorul lor şi al copiilor lor. Tocmai de aceea este atât de important ca cetăţenii statelor noastre să îşi exprime opiniile despre modul în care îşi doresc să evolueze proiectul european, pentru ca apoi noi, liderii Uniunii, să găsim soluţii pentru a face ca aceste aşteptări să devină realitate”.

El a mai precizat că pentru România o Uniune Europeană a viitorului este bazată pe unnitate şi solidaritate. 

„Angajarea în dialog a cetăţenilor trebuie să conducă în baza propunerilor acestora la identificarea măsurilor şi a instrumentelor prin care liderii Uniunii Europene să acţioneze în folosul cetăţenilor noştri. O Uniune a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de unitate şi solidaritate europeană în beneficiul tuturor. Un proiect prin care trebuie să ne preocupe bunăstarea tuturor statelor membre şi a cetăţenilor europeni deopotrivă. Valoarea Incontestabilă a acestor principii ne-a fost reconfirmată de criza recentă, în lipsa unei acţiuni solidare a coordonării şi al unui angajament real comun de formulare de soluţii, cu siguranţă experienţa acestei crize ar fi fost total diferită pentru toţi”, a mai declarat Klaus Iohannis. 

El a mai explicat că „dacă astăzi cetăţenii europeni au acces la vaccin, dacă economiile europene se pregătesc de relansare, aceste lucruri sunt posibile în special datorită capacităţii noastre comune şi a Uniunii în ansamblul său de a se mobiliza şi de a răspunde eficient unei crize fără precedent în istoria proiectului european. 

„Uniunea înseamnă unitate, solidaritate, coeziune şi o abordare pragmatică, orientată spre acţiune şi rezultate concrete”, a transmis şeful statului la în ceputul dezbaterii. Şeful statului a mai precizat că „este nevoie de o cionsolidare a proiectului european nu de o reinventare” şi a vorbit şi despre presiunea asupra sistemului de sănătate românesc în contextul pandemiei.

„Evitarea blocajelor a fost o lecţie-cheie şi ar trebui să instituim proceduri standard de diagnostic şi corectare pentru a evita lipsa de echipament medical sau de bunuri de bază. Avem nevoie de instrumente şi mecanisme consolidate de gestionare a crizelor. Presiunea pusă de pandemie asupra sectorului sănătăţii a fost fără precedent. În România, dificultăţile cu care se confruntă direct personalul medical au fost combinate cu problemele unui sistem care nu a avut investiţii adecvate timp de câteva decenii. Situaţii similare au fost şi în alte state membre, ceea ce indică, în mod clar, atât necesitatea de a face investiţii masive, cât şi de a face reformă în beneficiul sănătăţii publice. Avem nevoie să construim o veritabilă Uniune a Sănătăţii, care să asigure că sistemele noastre de sănătate sunt pregătite pentru a răspunde la riscuri. Numeroase instrumente create de-a lungul construcţiei europene ne permit astăzi o acţiune eficientă, care stimulează dezvoltarea noastră comună. Împreună, aceste instrumente au generat, să spun aşa, „oxigenul” de care cetăţenii europeni au avut nevoie în timp de criză”, a mai afirmat preşedintele Iohannis.

„Este nevoie de consolidarea Zonei Euro şi a Spaţiului Schengen”

Şeful statului a mai subliniat faptul că „pentru o Uniune şi mai integrată, este nevoie şi de consolidarea Zonei Euro, dar şi a Spaţiului Schengen. Noi vedem această consolidare din perspectiva implementării Tratatelor, adică inclusiv prin integrarea acelor state membre, cum este România, care şi-au asumat pregătirea şi acţionează pentru a deveni membre ale Spaţiului Schengen şi ale Zonei Euro. Pentru ca Uniunea Europeană să fie rezistentă, avem nevoie de o abordare centrată pe cetăţean atunci când proiectăm politici şi acţiuni. În acest sens, susţin puternic investiţiile în educaţie. Accelerarea tranziţiei duble către digital şi verde necesită eforturi coordonate pentru construcţia rezilienţei sociale. Numai educaţia poate contribui la diminuarea riscului de auto-excludere a cetăţenilor noştri dintr-o Uniune a viitorului. În plan extern, rezilienţa Uniunii nu poate fi complet garantată în absenţa unei vecinătăţi reziliente. Mă refer la Balcanii de Vest, dar şi la Europa de Est şi sudul Mediteranei. Uniunea ar trebui să îşi intensifice angajamentul faţă de vecinii săi prin sprijinirea reformelor şi investiţii mai mari. Trebuie să stabilim mai multe legături strategice cu partenerii noştri, care să confirme că oferta şi angajamentul Uniunii sunt solide”, a completat el.

Iohannis a mai explicat că „în Uniune avem deja răspunsuri pentru multe dintre aşteptările cetăţenilor, precum democraţia şi statul de drept, o economie de piaţă, egalitate şi diversitate”.

„Doar respectarea valorilor spaţiului european ne poate proteja de derapaje, inclusiv de cele inspirate de abordări populiste sau eurosceptice. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că putem să facem şi mai mult, că putem să facem şi mai bine în cadrul proiectului european. O Uniune Europeană mai puternică, mai convergentă şi mai solidară reprezintă cadrul democratic, economic şi social în care România şi cetăţenii români se regăsesc pe deplin, într-o Europă mai bine pregătită să facă faţă transformărilor şi provocărilor viitorului”, a conchis preşedintele Iohannis. 

Pandemia şi cooperarea între state

Klaus Iohannis a transmis că cel mai important lucru pe care statele l-au învăţat în pandemie este nevoia de a lucra împreună: „La începutul pandemiei, reacţia noastră a fost proastă. Am închis graniţele, era să omorâm piaţa unică, am avut pierderi economice semnificative şi din cauza necorelărilor între statele membre. Ne-am revenit destul de repede şi primul exemplu care va rămâne pentru cărţile de istorie este cum am reuşit să organizăm împreună vaccinarea şi procurarea vaccinurilor. Dacă am fi lăsat lucrurile să se desfăşoare pentru fiecare membru în parte, cu certitudine statele mai bogate şi-ar fi rezolvat repede problema, iar cele mici ar fi rămas la urmă. Aşa, prin implicarea exemplară a Comisiei şi a Consiliului, am reuşit procurarea vaccinului din timp”.

„Un cetăţean educat nu se va lăsa păcălit”

Şeful statului a mai declarat că „o societate în adormire va fi prăduită, pur şi simplu va cădea pradă unor populişti, unor falşi suveranişti, dacă nu chiar unor abordări total false venite din zone din afară”.

El a precizat că acesta este unul din motivele pentru care promovează „România Educată”.

„Un tânăr educat, un cetăţean educat nu poate fi prostit. De fapt despre asta vorbim, toate acele fake-news, toate acwele teorii conspiraţioniste încearcă să-I prosteacă pe oameni, adică să-I facă să creadă ceva ce nu este, ori un tânăr educat, un cetăţean educat nu se va lăsa păcălit, ci va analiza, va putea să deosebească informaţia de falsa informaţie.

El a explicat că „dacă oamenii sunt educaţi, nu doar că vor înţelege ce este statul de drept, îl vor apără, fiindcă şi-l doresc, fiindcă au nevoie de el ca democraţia să fie dreaptă, nu există democraţie fără stat de drept, cum nu există democraţie solidă fără economie funcţională”.

Încrederea cetăţeanului european în instituţiile europene

„Spaţiul Schengen momentan, practic nu există, fiindcă sunt atâtea restricţii naţionale încât nu mai putem să spunem că funcţionează. Sunt diferite falii despre care se vorbeşte şi nu se prea vorbeşte când se discută despre Uniunea Europeană. Este falia între vest, vechiile state membre şi est, noile state membre. Este falia între nord şi sud, când vorbim, de exemplu despre datoriile publice ale statelor. (...) Sunt foarte multe teme punctuale unde se vede că sunt abordări diferite”, a declarat şeful statului. 

El a mai precizat că „toate crizele pe care le-am avut, criza economică de acum zece ani, criza covid şi oricare altă criză mai mare sau mai mică a avut o componentă importantă pe care nu am reuşit să o eliminăm: neîncrederea între cetăţeanul european şi instituţiile europene”. 

Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte marţi, la Palatul Cotroceni, evenimentul de lansare oficială a dezbaterii naţionale privind viitorul Europei, informează Administraţia Prezidenţială.