HARTĂ România s-a colorat din nou în roşu, dar PSD n-are cu cine să guverneze
0
PSD a câştigat fără drept de apel alegerile parlamentare, însă şansele de a da viitorul prim-ministru sunt relativ mici în condiţiile în care forţele PNL, USR-PLUS şi UDMR s-au pronunţat pentru începerea negocierilor privind noul Guvern.
PSD a reuşit să câştige un nou rând de parlamentare, după ce la precedentele alegeri, europarlamentare, parlamentare şi locale, se clasase de fiecare dată pe locul al doilea. De altfel, PSD nu a pierdut niciodată, ca număr de voturi, alegerile parlamentare din 1992 până în prezent. 30,19 au obţinut social-democraţii pentru Senat şi 29,71 la Camera Deputaţilor.
PSD a scos cele mai bune rezultate în judeţele Olt (aproximativ 58%), Buzău (47%) şi Dolj (46%), adică circumscripţii controlate de lideri ca Paul Stănescu, Marcel Ciolacu şi Lia Olguţa Vasilescu. Rezultate foarte bune pentru PSD au mai fost şi în Brăila (44,5%), Argeş (44%) şi Botoşani (43%). De altfel, 23 dintre judeţele ţării au fost câştigate de social-democraţi, adică mai bine de jumătate din circumscripţii.
PNL, în scădere faţă de locale
Pe locul doilea s-a clasat PNL, partid care a obţinut aproximativ 26% şi la Camera Deputaţilor, şi la Senat, cu mult mai puţin faţă de estimările interne ale liberalilor, care erau la 31-32%. Practic, istoria s-a repetat ca în 2016, când de la locale la parlamentare au pierdut 12%, în timp ce data aceasta au pierdut 8%. În 12 judeţe a ieşit PNL pe primul loc. Judeţele fruntaşe ale liberalilor au fost Giurgiu (47%), Sibiu (42%) şi Alba (36%). Printre surprizele neplăcute ale liberalilor au fost pierderea judeţului Suceava, dar şi pierderea a 15% de la locale la parlamentare în Cluj.
Locul al treilea a fost ocupat de USR-PLUS prin obţinerea a 16%. Oamenii din partidul condus de Dan Barna şi Dacian Cioloş au fost pe primul loc în Bucureşti (unde au scos 31% la Senat şi 29% la Camera Deputaţilor), Timiş (29%) şi Braşov (26%). Locul al patrulea a fost ocupat de surpriza AUR (aproximativ 9%) în ambele Camere, în timp ce UDMR a trecut din nou pragul, obţinând 6%. De altfel, UDMR-iştii au câştigat în judeţele Harghita (85%), Covasna (71%), Satu Mare (38%) şi Mureş (39% la Senat şi 37% la Camera Deputaţilor).
Partidul care aşteaptă până la anunţarea rezultatelor oficiale finale este PMP, care, fără numărarea voturilor din mai multe secţii în care au fost contestaţii şi câteva din diaspora, este în buza pragului de 5%.
Au început negocierile pentru noua guvernare
Preşedintele Klaus Iohannis îl va propune premier tot pe Ludovic Orban, în ciuda faptului că PNL a pierdut alegerile, susţin surse politice pentru „Adevărul”. PSD va merge la Cotroceni cu medicul Alexandru Rafila ca propunere de prim-ministru, însă social-democraţii nu pot strânge o majoritate parlamentară, deşi au câştigat scrutinul. ProRomânia, partenerul tradiţional al PSD, nu a intrat în Parlament, iar UDMR a virat la dreapta. Pe scurt, PSD a rămas izolat în Parlament, în condiţiile în care surpriza alegerilor, partidul AUR, a anunţat că rămâne în opoziţie: nu se aliază nici cu PSD, nici cu PNL.
Noua majoritate va fi PNL-USR-PLUS-UDMR- PMP, care va însuma peste 55% în legislativ, cu condiţia ca partidul fondat de Traian Băsescu să treacă, în final, pragul electoral. Deocamdată e la limită. Fără PMP, UDMR va fi cheia viitoarei majorităţi parlamentare. Formaţiunea maghiară a decis să intre la guvernare alături de PNL şi USR-PLUS, susţin surse politice pentru „Adevărul”.
Ce vrea UDMR
Formaţiunea maghiară îşi doreşte să revină efectiv la putere într-un guvern liberal, în ciuda disensiunilor dintre Kelemen Hunor şi preşedintele Klaus Iohannis. Liderii UDMR nu mai sunt dispuşi să susţină viitorul guvern doar în schimbul unor funcţii pe plan local şi al banilor din PNDL. Ultima dată, UDMR a fost la guvernare în 2014, în cabinetul condus de Victor Ponta. În 2016, maghiarii au semnat un protocol de colaborare cu PSD şi ALDE, fără a avea miniştri în Executiv.
Liderii UDMR vor cere la negocieri trei portofolii: Cultura, Mediul şi Sănătatea, susţin surse politice pentru „Adevărul”. Miza e Ministerul Culturii, portofoliu râvnit chiar de liderul partidului, Kelemen Hunor. O altă variantă ar fi Hegedus Csilla, fost ministru al Culturii pentru câteva zile în guvernarea Ponta. Şansele ca PNL să cedeze Ministerul Sănătăţii sunt infime, prin urmare UDMR ar mai putea primi Ministerul Mediului.
Şi Alianţa USR-PLUS pune condiţii pentru guvernare. Dan Barna şi Dacian Cioloş solicită, în primul rând, votarea în Parlament a iniţiativei „Fără penali” în funcţii publice şi organizarea unui referendum pentru schimbarea Constituţiei, în primele trei luni de la încheierea pandemiei. USR-PLUS mai cere eliminarea tuturor pensiilor speciale pentru parlamentari şi primari, cât şi alegerea edililor în două tururi. Dacă aceste condiţii nu vor fi îndeplinite, USR-PLUS ameninţă că nu va vota învestirea Guvernului PNL.
Se încarcă comentariile...
