Eugen Tomac: În România sunt politicieni puternic legaţi de agenda rusă. Unirea României cu Basarabia lipseşte de pe agenda politicienilor

Eugen Tomac: În România sunt politicieni puternic legaţi de agenda rusă. Unirea României cu Basarabia lipseşte de pe agenda politicienilor

Eugen Tomac FOTO Eduard Enea

Preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară (PMP), deputatul Eugen Tomac, a declarat, marţi, la dezbaterea de la Izvoru Mureşului având ca temă ”Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018”, că acest subiect lipseşte de pe agenda politicienilor români, unii dintre ei fiind ”cuplaţi” la tot ceea ce înseamnă putere de decizie rusească.

Ştiri pe aceeaşi temă

Îtrebat dacă în România există parlamentari sau functionari pro-ruşi, preşedintele executiv al PMP, deputatul Eugen Tomac, a spus:

”Cunosc parlamentari care trec pragul Ambasadei Federaţiei Ruse mai des decât trec pragul la biserică, mai des decât intră într-o biserică. În România există oameni politici care, deşi nu o fac ostentativ, sunt extrem de puternic cuplaţi la tot ceea ce înseamnă putere de decizie rusească”.

În context, preşedintele executiv al PMP a dat exemplul fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, care, în anul 2007, l-a primit ”cu uşile larg deschise pe un influent cetăţean al Federaţiei Ruse, Alexandr Kondyakov”, iar anul trecut ”l-a invitat în România, la Bucureşti, în incinta Palatului Parlamentului, pe preşedintele Dumei de Stat, care are interdicţie în spaţiul european”.

”Sunt nişte lucruri care par simple consecinţe, însă, acest aspect arată foarte clar că există cetăţeni care au o abordare pro-rusă evidentă”, a subliniat Eugen Tomac.

Potrivit acestuia, oamenii politici români sunt nepăsători faţă unirea României cu Basarabia, acest subiect lipsind de pe agenda lor politică.

Universitatea de Vară se desfăşoră la Izvoru Mureşului, în judeţul Harghita, până în 21 august. La lucrări au fost invitaţi parlamentari şi oameni politici de pe cele două maluri ale Prutului, miniştri, lideri ai organizaţiilor româneşti din Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Albania şi Macedonia, conferenţiari din centre universitare ale României şi Republicii Moldova şi lideri de opinie din Diasporă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: