Consumator european, protecţie europeană

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Trăim într-o ţară în care „Protecţia Consumatorilor” se face, cel mai adesea, direct din Parlament, într-o ţară în care guvernul contestă acest tip de protecţie la Curtea Constituţională, iar instituţiile cu atribuţii în domeniu închid ochii în faţa evidenţei ori işi epuizează resursele în procese întinse pe câţiva ani.

De cele mai multe ori, legislatia europeană şi deciziile Curţii Europene de Justiţie în materie de Protecţie a Consumatorilor constituie, pentru europenii noştri magistraţi, doar lectură facultativă.

Aşa că nu este de mirare că în magazinele noastre, cu pretenţii europene, găsim produse contrafăcute sau cu mult sub nivelul calitativ al produselor similare din ţări precum Germania sau Franţa. Unele la preţuri chiar mai mari decât în ţările de origine, acolo unde fraţii noştri din Uniune au o infinit mai mare putere de cumpărare.

Nu mai miră pe nimeni că plătim curent şi gaze pe care nu le consumăm ori că avem cel mai mare preţ la carburanţi şi la medicamente. Despre ilegalităţile şi abuzurile din contractele bancare nici nu mai este cazul să vorbim.

În aceste condiţii, este evident că românii au nevoie de protecţie la un alt nivel. Modelul există, este european şi, mai presus de toate, este sustenabil. Reglementează în termeni aplicabili modul în care statul trebuie să protejeze sănătatea, siguranţa şi interesele juridice şi economice ale consumatorilor, dar şi modul în care se face promovarea dreptului populaţiei la informare şi la educare. Este, însă, un model care îi deranjează tocmai pe cei care ar trebui să-l înţeleagă cel mai bine. Deranjează multinaţionalele din domeniul energiei (electricitate, gaze, combustibil), din domeniul farmaceutic, dar şi băncile.

În aceste condiţii, pare de neînţeles de ce politicienii care promovează liberalismul nu-şi fac din măsurile de protecţie a consumatorilor un slogan de campanie. Nu le introduc nici măcar în programele partidelor din care fac parte. Le găsim, însă, în discursul, dar şi în programul politicienilor de stânga. Iar dacă stânga va impune guvernul după alegeri, ar trebui să vedem chiar de la anul că sunt promovate şi implementate deja câteva programe menite să întărească Instituţia Protecţiei Consumatorului şi să-i reglementeze activitatea pe principii mai clare, mai transparente şi mai eficiente.

Pentru asta, spun susţinătorii ideii de protecţie eficientă, vor fi preluate din practica europeană „Programul privind dezvoltarea şi consolidarea drepturilor consumatorilor” şi Programul privind Dezvoltarea instrumentelor de informare, educare şi evaluare a gradului de satisfacţie a consumatorilor”.

Sunt două dintre programele europene care care şi-au dovedit eficienţa în îmbunătăţirea accesului populaţiei la măsuri reparatorii simple, eficiente, rapide şi necostisitoare. Inclusiv prin soluţionarea alternativă a litigiilor, ori prin soluţionarea acestora online. Programele implementează furnizarea de informaţii online cu privire la măsurile de protecţie a consumatorilor şi la drepturile acestora, dar şi indicaţii despre utilizarea unor produse şi servicii care le pot afecta viaţa, securitatea, sănătatea sau interesele economice.

În proiectul de stânga este inclusă şi reorganizarea Larex, instituţie publică, finanţată din venituri proprii, înfiinţată de ceva vreme pentru asigurarea calităţii produselor fabricate în ţară, sau a celor importate. Şi, în paralel, vor fi constituite sau, acolo unde există deja, vor funcţiona adecvat Centrele de consultanţă şi informare a consumatorilor. Acestea vor iniţia programe prin care să se desfăşoare activităţi gratuite, în folosul oamenilor de rând care, în aproape toate cazurile în care le sunt încălcate drepturile, au nevoie de informaţii, de recomandări şi de consiliere.

Nici în platforma celor 10 principii asumate de premierul Cioloş şi nici în programul primelor 100 de zile de guvernare nu regăsim idei privind protecţia consumatorilor din România. Guvernul nu a implementat nici ultima Directivă a Uniunii Europene cu privire la protecţia consumatorilor în relaţiile cu băncile, deşi termenul a expirat în luna mai, iar România poate intra în procedura de infringement. 

Opinii

Mai multe de la Mihai Tudose


Ultimele știri
Cele mai citite