Ce pot face doi penali în fruntea Parlamentului

Ce pot face doi penali în fruntea Parlamentului

Fostul premier Victor Ponta ar putea să conducă Parlamentul alături de Călin Popescu Tăriceanu FOTO Mediafax

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, urmărit penal pentru mărturie mincinoasă, şi viitorul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Victor Ponta, trimis în judecată pentru corupţie,  au un singur obiectiv politic: mutilarea legislaţiei penale.

Ştiri pe aceeaşi temă

În mai puţin de o lună, cele două Camere ale Parlamentului vor fi conduse de politicieni cu prezent penal. În fruntea Senatului va rămâne Călin Popescu Tăriceanu, proaspăt urmărit penal pentru mărturie mincinoasă, iar Victor Ponta, trimis deja în judecată în dosarul „Turceni-Rovinari“, are cele mai mari şanse să fie instalat în fruntea Camerei Deputaţilor, în locul „deviaţionistului“ Valeriu Zgonea.

Rocada se va produce în prima săptămână după alegerile locale. Surse din PSD au povestit, în linii mari, cum arată planul gândit de Ponta. „Noi câştigăm alegerile locale, deci vom fi din nou legitimaţi de oameni. Iar Victor Ponta va fi parte a acestei victorii, pentru că s-a implicat şi se implică în continuare în campanie. A revenit în viaţa partidului, în viaţa politică. Deci trebuie să fie recompensat de partid, mai ales că-şi doreşte foarte mult această funcţie“, au declarat, pentru „Adevărul“, surse din conducerea PSD. Iar declaraţiile lui Ponta vin să întărească afirmaţiile surselor „Adevărul“. Întrebat dacă îşi doreşte şefia Camerei Deputaţilor, Ponta a răspuns: „Nu, dar în viaţă nu faci numai ce-ţi doreşti“. „Ponta aşteapta ca partidul să vină cu propunerea. Tocmai ca să nu iasă discuţii apoi, ba că n-a fost acceptat de toată lumea din partid, ba că a tras sfori“, au comentat sursele citate afirmaţia lacunară a lui Victor Ponta.

Cheia este la Liviu Dragnea, liderul PSD fiind împărţit în acest moment. Pe de o parte, Dragnea nu vrea să-i pună pe tavă lui Ponta a treia funcţie în stat. Însă, pe de altă parte, nici nu poate să-şi
ostilizeze partidul (o bună parte din baronii PSD încă sunt de partea lui Ponta), în condiţiile în care condamnarea la închisoare i-a şubrezit poziţia de lider suprem.

„Influenţa preşedintelui Camerei este definitorie“

De ce ţine Ponta cu dinţii să ajungă în fruntea Camerei Deputaţilor? Pe scurt, pentru a modifica legislaţia penală în favoarea infractorilor. Până acum, parlamentarii PSD au insistat ca legislaţia penală (Codul Penal şi Codul de Procedură Penală) să fie introdusă pe ordinea de zi, întrucât trebuie pusă în acord cu deciziile CCR, după ce mai multe articole au fost declarate neconstituţionale. Numai că, săptămâna trecută, Guvernul, prin ordonanţă de urgenţă (OUG), tocmai a pus Codul Penal în acord cu deciziile Curţii. Aşadar, Parlamentul n-ar mai avea motiv să intervină pe texte legislative din domeniul Justiţiei.

Numai că, Guvernul a oferit parlamentarilor, involuntar, o şansă imensă de a face rău. O ordonanţă de urgenţă intră în vigoare imediat după ce a fost publicată în Monitorul Oficial. Şi tot atunci, ea este trimisă la Parlament pentru a fi aprobată sau respinsă printr-o lege. Altfel spus, odată ajunsă la Parlament, o ordonanţă urmează paşii procedurali întocmai ca orice proiect legislativ: merge mai întâi la comisii, apoi în plenul primei Camere sesizate, trece prin a doua Cameră şi ajunge pe masa preşedintelui pentru promulgare.

Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu au anunţat deja că se vor coaliza şi vor încerca să strângă o majoritate care să respingă ordonanţa semnată de Cioloş. Însă nu neapărat respingerea acestei OUG ar fi marea problemă, ci modificarea ei. În acest moment, în sertarele Parlamentului pândesc cele 20 de proiecte legislative de modificare a Codului Penal, iniţiate, printre alţii, de Şerban Nicolae, Cristiana Anghel şi Haralambie Vochiţoiu, toţi parlamentari din coaliţia de guvernare, dar, mai ales,  foarte apropiaţi de Victor Ponta şi de Călin Popescu Tăriceanu. Or, în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, parlamentarii PSD, ALDE sau UNPR ar putea completa textul ordonanţei cu pasaje toxice din proiectele care zac acum în fişetele Parlamentului. Practic, ordonanţa corectă dată de Guvern s-ar putea transforma, în Parlament, într-un proiect de lege-bombă la adresa Justiţiei.

În plus, dacă cele 20 de proiecte legislative nu justificau o dezbatere urgentă (aşa se explică şi faptul că au mai putut fi ţinute la sertar), o ordonanţă, conform legii, intră în procedură parlamentară de urgenţă. Aşa că, în timpul rămas din iunie, până la vacanţa parlamentară, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor ar putea ciunti ordonanţa de urgenţă.

Apoi, în rol intră Ponta. După ce trece de Comisie, un proiect legislativ ajunge pe ordinea de zi a plenului. Iar ordinea de zi este stabilită de Biroul Permanent, condus de preşedintele Camerei Deputaţilor. „Influenţa preşedintelui Camerei este definitorie. El, împreună cu liderii de grup, stabilesc ordinea de zi. Dar să spunem că Ponta va fi preşedintele Camerei şi vrea neapărat ca un proiect de lege să fie votat în plen. Vorbeşte cu Florin Pâslaru (liderul deputaţilor PSD), Pâslaru propune, iar majoritatea PSD aprobă imediat. Să vă dau şi un contra-exemplu, Zgonea vorbea dinainte cu liderul de grup al PSD să nu cumva să propună introducerea unor „şopârle“ pe ordinea de zi, susţinând tot timpul că «presa e cu ochii pe noi“ şi că «ne facem de râs»“, a povestit, pentru „Adevărul“, un fost lider de grup parlamentar.

De altfel, Zgonea a devenit ostil în PSD tocmai din cauza faptului că s-a opus repetat ca proiectele de modificare a Codului Penal să ajungă la votul final. „De doi ani de zile sunt blocate la Comisia Juridică modificările la Codul Penal. Valeriu Zgonea le blochează. Toţi parlamentarii PSD sunt nemulţumiţi“, spunea deputatul PSD Cătălin Rădulescu, pentru „Adevărul“, în urmă cu trei luni. Rădulescu l-a numit apoi pe Zgonea „trădător“ şi „vândut“ DNA-ului.

Aşadar, Victor Ponta, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, ar putea netezi drumul legislaţiei anti-Justiţie spre plenul Camerei. Iar pentru ca sincronizarea să fie deplină, Călin Popescu Tăriceanu, unul dintre cei mai vehemenţi politicieni împotriva procurorilor, aliat cu Victor Ponta, ar urgenta procedurile şi la Senat, acolo unde tot PSD are majoritate.  Singurul care ar putea bloca scenariul negru ar fi Liviu Dragnea, însă condamnarea la închisoare cu suspendare l-a trecut în tabără penalilor. ;

SUA stau cu ochii pe noi

Modificările operate de Guvernul Cioloş la legislaţia penală au fost văzute cu ochi buni de vicepreşedintele SUA, Joe Biden. „Vicepreşedintele a lăudat eforturile premierului Cioloş de a implementa reforme critice necesare guvernării şi statului de drept, notând că continuarea progresului în domeniul reformelor va consolida dezvoltarea democratică şi economică a României şi parteneriatul economic dintre România şi SUA“ se arată în comunicatul Casei Albe, după întâlnirea dintre Biden şi Cioloş.

Ponta minte în continuare

După ce a criticat modificările făcute de Guvern asupra Codului Penal, fostul premier Victor Ponta a lansat un nou atac asupra ministrului Justiţiei, Raluca Prună, despre care spune că a refuzat să transpună în legislaţia penală românească  „Directiva Europeană privind dreptul la un proces echitabil - noi reguli privind garantarea prezumţiei de nevinovăţie“. 

„Aceasta prevede obligaţia pentru ţările membre UE de a modifica legislaţia penală şi de procedură penală astfel încât să se asigure: interdicţia pentru autorităţile publice să facă referiri la vinovăţia unei persoane înainte de a se fi pronunţat un judecător; obligaţia pentru procuror de a demonstra şi proba vinovăţia unei persoane (nu a acesteia de a-şi demonstra nevinovăţia); dreptul persoanei acuzate de a nu face declaraţii; dreptul oricărei persoane de nu fi judecată în lipsă“, a scris fostul premier pe Facebook, anunţând că va iniţia un proiect de lege în acest sens.  Pe lângă faptul că principiile despre care vorbesc cei de la Bruxelles sunt deja prinse în legislaţia românească, Ponta a minţit prin omisiune: n-a spus până când trebuie să implementeze Guvernul directiva UE. A răspuns ministrul Justiţiei, Raluca Prună: „Mi se reproşează, pe fundal politic şi electoral, că ignor transpunerea Directivei (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Termenul este 1 aprilie 2018. Nu e glumă“. 

De asemenea, Prună a anunţat că Ministerul Justiţiei lucrează la implementare altor directive europene, în defavoarea corupţilor, cum ar fi cea a confiscării extinse a averilor dobândite ilicit. „Exista vreme pentru toate, spun numai să luăm directivele pe rând, nu peste rând. Restul e campanie electorală“, a conchis Raluca Prună.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările