BILANŢ Crin Antonescu, cinci ani de mandat în fruntea PNL: ce rămâne în urmă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Liderul demisionar al PNL, Crin Antonescu, încheie un mandat de cinci ani în fruntea partidului. Între timp, PNL a încheiat şi a desfăcut alianţe cu actualii adversari, a ajuns la guvernare şi a părăsit, furtunos, Palatul Victoria, a obţinut şi, ulterior, pierdut şefia Senatului. Inainte de a demisiona din fruntea PNL, Antonescu le-a lăsat alor săi o moştenire: apartenenţa la PPE, dar şi un urmaş: primarul Sibiului, Klaus Iohannis.

„Închei un mandat de cinci ani în fruntea PNL. Am făcut multe lucruri, am trecut prin multe perioade agitate. Cea mai mare realizare a mea în acest mandat este intrarea în PPE“, a declarat Antonescu, joi seară, într-o emisiune difuzată de B1 TV.

In ce priveşte eşecurile, Antonescu s-a limitat să vorbească doar despre scorul obţinut la europarlamentare, cu cinci procente sub ţinta fixată, respectiv de 20%.

În cei cinci ani de mandat, însă, liderul liberal a trecut formaţiunea printr-o perioadă furtunoasă: un set de alegeri prezidenţiale, unul de alegeri parlamentare, naşterea şi decesul colosului USL şi, în cele din urmă, euroalegerile care au încheiat cariera sa în conducerea formaţiunii.  De-a lungul timpului, politicianul Antonescu s-a poziţionat, frecvent, ca adversar al unor „grei“ ai politicii: de la candidatura sa la şefia partidului, împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu, urmată de lupta neobosită împotriva preşedintelui Traian Băsescu, a ajuns, în cele din urmă, să întoarcă armele împotriva liderului social-democrat Victor Ponta.

Capitolul I. Crin versus Călin

Actualul lider interimar al PNL a fost ales preşedinte al formaţiunii în martie 2009, în urma unui Congres extraordinar al formaţiunii. La acea dată, l-a învins categoric pe contracandidatul său, Călin Popescu Tăriceanu.

„Dacă eu, un om simplu, un om normal am putut ajunge preşedinte al celui mai mare partid din România, atunci fiecare dintre români are o şansă“, a declarat, la acea dată, proaspătul preşedinte PNL.

„Te felicit, dar nu te invidiez, pentru că ai să vezi cât de greu este să fii preşedinte al PNL“, i-a replicat şi Tăriceanu, după înfrângerea suferită.

Între cei doi liberali de frunte au avut loc, ulterior, mai multe conflicte privind conducerea formaţiunii. Adevărata luptă s-a purtat, însă, după ieşirea liberalilor de la guvernare, când Tăriceanu s-a opus demersului şi  a decis să demisioneze din formaţiune. De atunci, fostul premier a militat frecvent pentru renaşterea USL şi a încercat să preia conducerea partidului, deocamdată fără succes, însă.  

Calin Popescu Tariceanu Crin Antonescu FOTO Mediafax

Foştii lideri ai PNL, Călin Popescu Tăriceanu şi Crin Antonescu

Capitolul II. Lupta pentru Cotroceni

Odată instalat în fruntea Partidului Naţional Liberal, Antonescu şi-a asumat cu uşurinţă statutul de prezidenţiabil. A avut o prestaţie răsunătoare în campanie, dar nu a reuşit să intre în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009.  La primul tur de scrutin desfăşurat la 22 noiembrie 2009, a terminat pe locul al treilea, cu 20,02% din sufragii. In al doilea tur de scrutin l-a susţinut pe Mircea Geoană

Lupta sa cu Traian Băsescu abia începea, însă. Antonescu a decis, în 2011, că nu vrea să ducă războiul de unul singur, aşa că a cooptat un aliat. Astfel s-a semnat, la 9 ianuarie 2011, Protocolul de formare a Alianţei de Centru-Dreapta, între Crin Antonescu şi preşedintele Partidului Conservator, Daniel Constantin. La nicio lună distanţă, liderul liberal se afla faţă în faţă cu preşedintele PSD, Victor Ponta, iar cei doi puneau bazele Uniunii Social Liberale, alianţă al cărei scop declarat a fost, încă de la început, înlăturarea „regimului Băsescu“.

Victor Ponta şi Crin Antonescu trebuie să îi mulţumească pe baronii locali ai USL FOTO

Victor Ponta şi Crin Antonescu, în perioada de aur a USL

Într-adevăr, cel puţin pentru câteva luni, USL şi-a îndeplinit scopul: Traian Băsescu a fost suspendat şi a plecat de la Cotroceni, iar Antonescu i-a luat locul, ca preşedinte interimar. Anterior, liderul  liberal îl debarcase şi pe Vasile Blaga de la şefia Senatului.

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a rămas în funcţie până la 27 august 2012, când a fost invalidat referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Întors în rândul USL, Antonescu a pornit, alături de Ponta, campania pentru alegerile parlamentare, care avea să le aducă un scor de 70% la alegeri şi, implicit, o victorie răsunătoare, pe care PNL şi PSD au împărţit-o, aparent, frăţeşte. Antonescu şi-a păstrat statutul de prezidenţiabil, de data aceasta al Uniunii Social Liberale, însă în urma alegerilor pentru Parlament au apărut şi primii săi contestatari.

Începutul şi sfârşitul

Victoria de la alegerile parlamentare nu a adus liniştea în USL, dimpotrivă. Uniţi în lupta împotriva lui Băsescu, cei doi aliaţi s-au văzut pe poziţii diferite, când a venit rândul împărţirii funcţiilor. Antonescu a început, din 2013, să îi ţină piept lui Victor Ponta şi a criticat protocolul de colaborare pe care premierul l-a semnat cu Preşedinţia. În câteva luni, discuţiile contradictorii dintre cei doi lideri USL au devenit obişnuite, însă niciunul nu a dorit, până la un punct, să îşi asume ruperea alianţei.

În 2014, la sfârşitul lunii februarie,  neînţelegerile cu privire la funcţia pe care Klaus Iohannis avea să o ocupe în Guvernul Ponta au fost, aparent, motivele care l-au împins pe Antonescu  să ia o decizie tranşantă : ieşirea de la guvernare.

„Prin încălcarea repetată şi flagrantă, la un prag inacceptabil, a unor elemente de alcătuire a Guvernului de către premierul Ponta, PNL a decis să pună capăt unei crize prelungite artificial de premier (…).“, a anunţat liderul liberal.

La câteva zile mai târziu, el a demisionat, chiar de la tribuna Parlamentului, din funcţia de preşedinte al Senatului, după ce l-a provocat pe Victor Ponta să procedeze în acelaşi fel.

image

Crin Antonescu a demisionat din funcţia de preşedinte al Senatului la 4 martie 2014

Ponta a rămas în funcţie, în timp ce Antonescu a renunţat să fie cel de-al doilea om în stat şi i-a cedat locul, fără voie, unui vechi inamic politic: Călin Popescu Tăriceanu.

Epilog. Primii paşi spre unitatea dreptei

În urma alegerilor europarlamentare la care PNL a obţinut un scor sub cel ţintit, Crin Antonescu şi-a ţinut promisiunea şi a demisionat din funcţia de preşedinte al partidului. A rămas, totuşi, la conducerea formaţiunii, în calitate de interimar, până la Congresul din 28-29 iunie. Urmaşul său la conducere este Klaus Iohannis, a cărui candidatură este susţinută de Antonescu însuşi.

Intre timp, statutul de prezidenţiabil al partidului rămâne incert pentru Crin Antonescu.

In mandatul său de interimar, însă, Antonescu a luat două decizii importante pentru partid : a decis afilierea PNL la Partidul Popularilor Europeni, dar şi înfiinţarea unei noi construcţii de centru-dreapta, alături de nişte adversari mai vechi: democrat-liberalii.

În urma lui Crin Antonescu au rămas, aşadar, două alianţe defuncte, dar şi una în formare, precum şi afilierea la PPE. Rămâne de văzut dacă şi Klaus Iohannis, pe care Antonescu l-a dorit drept succesor, va fi un urmaş al lui Antonescu sau, în posibilul viitor mandat, se va delimita de vechea conducere. 

 Vasile Blaga - Crin Antonescu si Klaus Johannis FOTO Mediafax

Liderul PDL vasile Blaga, faţă în faţă cu Crin Antonescu, la prima negociere pentru unificarea dreptei

Citeşte şi:

Ludovic Orban, despre Antonescu: „Nu poate câştiga prezidenţialele, 80% din populaţie îi e ostilă“

Deputatul PNL Ludovic Orban critică în termeni duri prestaţia lui Crin Antonescu în fruntea formaţiunii şi susţine că acesta nu poate câştiga alegerile prezidenţiale, întrucât nu se bucură de popularitate în rândul electoratului. Totodată, el îl acuză pentru eşecul liberalilor la euroalegeri şi crede că, dacă Antonescu se retrăgea mai devreme, PNL ar fi obţinut 20 de procente.

Mircea Ionescu Quintus nu vrea fuziune prin comasare cu PDL. Crin: Nu renunţăm la numele de PNL

Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, nu este de acord cu anunţul liderilor PNL şi PDL de a fuziona prin comasare, precizând că o condiţie esenţială este ca PNL să-şi păstreze numele. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, nu l-a contrazis pe seniorul liberal în ce priveşte renunţarea la numele PNL, deşi ieri spunea că nu ştie încă ce nume va purta noua construcţie politică.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite