Asalt de petitionari la comisiile parlamentare pentru cercetarea abuzurilor

Senatorii il asteapta pe fostul bancher Iosif Pop Iosif Pop, fostul presedinte al Bancii Transilvania, acuzat de indeplinirea defectuoasa a obligatiilor si sarcinilor de serviciu, precum si de

Senatorii il asteapta pe fostul bancher Iosif Pop Iosif Pop, fostul presedinte al Bancii Transilvania, acuzat de indeplinirea defectuoasa a obligatiilor si sarcinilor de serviciu, precum si de spalare de bani, isi va spune, astazi, pasurile in fata senatorilor din Comisia pentru abuzuri. Din spusele vicepresedintelui comisiei, pesedistul Ion Honcescu, reiese ca Iosif Pop le-a trimis senatorilor un memoriu in care solicita sa fie audiat si pretinde ca organele de cercetare penala au savarsit abuzuri impotriva sa. El sustine ca procurorii Parchetului National Anticoruptie au incalcat normele de procedura penala, trimitandu-l in arest fara sa-i aduca la cunostinta vreuna din infractiunile de care s-ar face vinovat, ca au produs probe mincinoase si ca au facut presiuni asupra martorilor ca acestia sa-l infunde. De asemenea, bancherul se pretinde victima razbunarii mafiei locale din Bacau (judet de unde a si pornit ancheta in dosar), careia zice ca nu i-a servit interesele de devalizare a bancii. Acest scandal a izbucnit pe 19 noiembrie 2002, atunci cand PNA aresta 27 de persoane de la Banca Transilvania, in frunte cu presedintele Pop, pentru acordarea unor credite de 19 miliarde de lei, fara sa ia masuri pentru executarea garantiilor bancare. Iosif Pop a iesit de la racoare pe 16 ianuarie a.c., profitand de o chichita procedurala: avocatul sau i-a recuzat pe toti judecatorii Curtii de Apel Bacau, singurii competenti sa se pronunte asupra prelungirii starii de arest preventiv. Intrucat nu putea fi tinut dupa gratii nici un minut in plus fata de cat prevede legea, fostul director de banca a fost eliberat. Saptamana trecuta, avocatul sau, Aurelian Pavelescu, intra in atentia procurorilor PNA pentru evaziune fiscala, trafic de influenta si ultraj. Din 2000 incoace, senatorii de la "abuzuri" au primit vizitele mai multor personaje controversate, intrate in conflict cu Justitia, care au sustinut, invariabil, ca sunt victimele unor rafuieli politice sau mafiote. Pe la comisie au trecut, printre altii, toti condamnatii din lotul "Tigareta II", miliardarul de carton Ilie Alexandru si chiar un senator - pesedistul Traian Rece. Deputatii primesc inalte fete bisericesti Comisia Camerei Deputatilor pentru cercetarea abuzurilor il are invitat, astazi, pentru audieri, pe Inalt Prea Sfintitul Pimen, arhiepiscop al Sucevei si Radautiului, care a inaintat forului parlamentar o petitie privind refuzul autoritatilor de a restitui catre Biserica importante suprafete silvice. Joi, comisia il va audia, in aceeasi chestiune, pe staretul Manastirii Putna, arhimandritul Melchisedec. Arhiepiscopia Sucevei si Radautiului reclama dreptul de proprietate asupra a 192.000 de hectare de padure, suprafata confiscata abuziv de regimul comunist in 1949. Conform reprezentantilor Arhiepiscopiei, exista documente care atesta ca Fundatia Fondului Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina a avut in proprietate si a administrat cele 192.000 de hectare de padure inca din anul 1786. Veniturile rezultate din exploatarea in regim silvic a padurilor au fost utilizate pentru intretinerea lacasurilor de cult, pentru invatamant, sanatate si in scopuri umanitare. "In 1949, un decret abuziv, nepublicat in Monitorul Oficial, a confiscat padurile Fondului Bisericesc, iar acum autoritatile nu recunosc calitatea de proprietar a Fondului Bisericesc si refuza restituirea terenurilor silvice", a declarat deputatul Coriolan Simedru, vicepresedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor. Senatorul Gheorghe Flutur, unul dintre sustinatorii autoritatilor bisericesti in aceasta problema, afirma ca refuzul institutiilor statului de a recunoaste calitatea de proprietar a Fondului Bisericesc este un abuz, deoarece exista extrase de carte funciara care atesta dreptul de proprietate asupra terenurilor silvice. Aceste extrase funciare dateaza de pe vremea Imperiului Habsburgic. "Arhiepiscopia este hotarata sa nu renunte si, daca va fi nevoie, va merge cu acest caz pana la Strasbourg. Pana acum, autoritatile au fost de acord sa restituie fiecarei biserici si manastiri cate 30 de hectare de padure, ceea ce inseamna doar 6-7 la suta din totalul suprafetei", a mai afirmat senatorul Gheorghe Flutur.