Ca la fiecare rând de alegeri din 2004 încoace, România Curată a analizat şi de această dată integritatea celor care vă cer votul pentru a vă reprezenta în următorii 4 ani, monitorizând pe baza criteriilor deja consacrate candidaţii cu şanse din toate judeţele României.

Criteriile de integritate sunt:

  • Trimitere în judecată sau condamnare penală
  • Traseism (mai mult de două schimbări de partid)
  • Profit din conflict de interese în funcţia publică, incompatibilitate sancţionată de ANI
  • Profit din nepotism
  • Autonomia faţă de serviciile secrete. Acest criteriu este transformat din mai vechea colaborare cu fosta Securitate. Într-o democraţie, civilii controlează serviciile secrete şi nu invers, iar sponsorizarea unor oameni politici de către serviciile secrete e la fel de anormală ca şantajarea lor.
  • Atitudini discriminatorii sancţionate de CNCD.
  • Profit din contracte cu statul, relaţii cu companii din sectorul privat abonate la bani publici
  • Fraudă academică
  • Colaborarea cu fosta securitate

Au fost monitorizaţi doar candidaţii la funcţiile de primar municipiu reşedinţă de judeţ şi preşedinţi de consiliu judeţean. Regula a fost includerea celor trei mai bine plasaţi în sondaje, cu două excepţii:

  • Doi candidaţi se află la mare distanţă de ceilalţi şi au fost monitorizaţi doar ei.
  • Sondajele nu diferenţiază bine pentru locurile 2-3, şi atunci au fost monitorizaţi 4 candidaţi cu şanse.

Monitorizarea finală include 272 de candidaţi pentru primăriile municipiilor de judeţ şi consiliile judeţene, realizată de echipa de activişti şi jurnalişti ai României Curate, ajutaţi de tineri voluntari din toate colţurile ţării.

Click aici pentru tabelul cu fiecare criteriu analizat în parte.

Dintre cei 272 de candidaţi analizaţi, un sfert au fost clasificaţi ca având probleme majore de integritate (în roşu in documentul alăturat) corespunzând criteriilor de mai sus. La mulţi alţii am făcut menţiuni de comportamente problematice mai puţin grave. Lista rămâne deschisă observaţiilor şi invităm cititorii şi candidaţii să trimită informaţii documentate care ar putea schimba poziţia unei persoane. Orice document va fi analizat cu obiectivitate.

Dintre cei analizaţi, doar patru persoane cu condamnare penală candidează în diferite colţuri ale ţării: Cosmin Popescu (CJ Gorj, PSD), Hubert Thuma (CJ Ilfov, PNL), Nistor Lihet (CJ Maramureş, PRM) şi Dragoş Chitic (Primăria Piatra Neamţ, PMP). Deci dacă se modifică legea în urma campaniei °fără penali° numai aceste patru persoane ar fi afectate.

Clasamentul pe partide al candidaţilor cu probleme semnificative de integritate de la locale 2020 este:

  1. Pro România: 36% 
  2. PSD: 32%; 
  3. PMP: 23,5%
  4. PNL: 20%
  5. USR PLUS: 7,5%

La capitolul traseism, partidul lui Victor Ponta (PRO România) conduce detaşat, cu un procent de 32% candidaţi care se află la al treilea partid. Dacă i-am pune şi pe cei care au migrat de la PSD, am sări de 60%. UDMR nu are niciun traseist printre candidaţii principali, în timp ce la USR PLUS am găsit doi, apropo de lozinca aceea cu #oameninoi.

Candidaţii PSD la locale au cele mai multe legături cu serviciile secrete, condamnări la ANI sau la CNCD.

Există zeci de candidaţi, în principal primari şi preşedinţi de consilii judeţene în funcţie, care au dosare penale aflate în diverse stadii de ani de zile (unele închise), dar şi clasări răsunătoare şi chiar achitări ale instanţelor după ce iniţial au fost târâţi prin faţa camerelor şi opiniei publice. Câteva exemple: Marian Oprişan (PSD), Cătălin Flutur (Botoşani), George Scripcaru (Braşov), Liviu Voiculescu (Slatina), Andrei Voloşevici (Ploieşti), Mircia Gutău (Rm. Vâlcea, Cătălin Cherecheş (Baia Mare) etc. Primenirea clasei politice cu campaniile de arestări ale DNA pare, cel puţin privind acest tabel centralizator cu situaţia din toate judeţele, problematică. Nu am pus primari achitaţi pe lista neagră decât dacă există alte temeiuri. A fi fost opt ani anchetat de DNA pentru ca la final să fii scos de sub urmărire penală sau achitat nu înseamnă că eşti ”penal”. Şi nu se ştie cum se vor încheia cazurile aflate acum în desfăşurare, din acest motiv simpla investigaţie nu e motiv pentru a considera problemă majoră de integritate - numai trimiterea în judecată. A identifica cine e ”penal” devine un exerciţiu şi dificil şi nu integral etic. Nu ştim motivele achitărilor şi acest lucru merită investigat separat.

Doar jumătate dintre candidaţi nu au menţiuni. La ceilalţi, chiar fără probleme majore, găsim lucruri care ar trebui să îi facă pe alegători să se gândească de două ori înainte să pună ştampila pe ei. Câteva statistici:

  • 101 au diverse probleme (fraudă academică, avere nejustificată, incompatibilităţi sau conflict de interese, afaceri cu statul, nepotism sau atitudini discriminatorii);
  • 31 se află la al treilea partid;
  • 35 au probleme cu justiţia (trimişi în judecată sau condamnaţi);
  • 25 au legături cu serviciile secrete;

Rugăm votanţii să fie atenţi, să verifice criteriile, să verifice dovezile reflectate în fapte, nu zvonuri, şi să ne scrie dacă au informaţii noi care ar putea schimba radical evaluarea unei persoane.

Această listă este un act de informare publică. România Curată nu afirmă că vreunul dintre candidaţii care nu corespund criteriilor de integritate este ”corupt” sau ”penal”, considerând însă că e de datoria sa să contribuie la votul informat al cetăţenilor.

CPC-RC au monitorizat toate alegerile începând cu anul 2004.

Listele istorice le puteţi vedea aici.

Mulţumim voluntarilor din toate colţurile ţării care au contribuit la monitorizarea candidaţilor de la firul ierbii. Munca voastră a făcut această monitorizare posibil.

Puteţi adresa comentarii pe România Curată