Alegeri europarlamentare 2019. Ora exit-poll-ului. Primele date din sondaje: USR PLUS - 23%

Alegeri europarlamentare 2019. Românii sunt aşteptaţi la urne să-şi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European şi să răspundă la cele două întrebări ale referendumului pentru justiţie.

Alegeri europarlamentare 2019. Românii sunt aşteptaţi la urne să-şi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European şi să răspundă la cele două întrebări ale referendumului pentru justiţie. Secţiile de votare se vor închide la ora 21:00. Informaţii despre prezenţa la vot, incindente care au avut loc şi declaraţii ale politicienilor găsiţi şi - AICI. Rămâneţi pe adevarul.ro pentru a afla şi primele date ale exit-poll-ului. 

17:54. PSD şi PNL se află la egalitate, cu 27%, iar pe locul trei vine USR, cu 23%, potrivit unor date discutate în PSD şi obţinute de Adevarul. Mai multe detalii aflaţi - AICI. 

17:32. În trei secţii de votare din judeţul Galaţi s-a depăşit la ora 17,00 prezenţa de 50%. În alte trei secţii, sub 8% participare. Mai multe detalii găsiţi - AICI.

17:24. Bătrân în lacrimi, după votare: „Am votat să fie bine în ţara asta, dar numai bine nu este“. Mai multe detalii puteţi găsi - AICI. 

17:11. În acest moment, la referendumul pentru justiţie au participat 29,73% din alegători şi cumulat cu voturile din diaspora, a fost depăşit cvorumul ceea ce înseamnă că poate fi declarat valabil.

17:07. Preşedintele Biroului Electoral pentru Secţiile de Vot din Străinătate (BESVS), Florentina Vasilăţeanu, a anunţat că a cerut BEC central prelungirea programului de votare, în urma mai multor solicitări în acest sens. Mai multe detalii găsiţi - AICI. 

16:36. 27,80% au votat la referendumul pentru justiţie. Judeţele în care referendumul a trecut de 30% sunt: Alba (31,16%), Braşov (33,74%), Cluj (36,84%), Constanţa (31,33%), Harghita (30,86%), Ilfov (35,88%), Bucureşti (30,57), Prahova (30,48%), Sibiu (36,01%), Sălaj (30,77%) şi Timiş (31,20%).  

16:22. PSD a transmis un comunicat de presă în care social-democraţii atrag atenţia că operatorii de tabletă ar „insista“ ca cetăţenii care votează să ceară şi buletine pentru cele două întrebări la referendum. Mai multe detalii puteţi afla de - AICI. 

16:13. Prezenţa la vot la alegerile europarlamentare 2019 este de 32,03%, iar la referendumul pentru justiţie au votat 26,53%.

16:07. Există un sat în care prezenţa la alegeri europarlamentare 2019 depăşeşte 270%. Două treimi dintre alegători sunt pe liste suplimentare. Este vorba despre satul Miluani, care înregistra această cifră la ora 16:00. 

15:40. Directorul Spitalului de Psihiatrie Ştei, fost deputat PSD, acuzat că a vrut să înscrie la vot peste 150 de pacienţi cu probleme psihice, fără discernământ. Detalii aflaţi - AICI.

15:10. Social-democraţii au suferit o înfrângere clară în Noua Zeelandă, ţară unde Alianţa 2020 USR-PLUS a câştigat detaşat. Cifrele le poţi vedea - AICI. 

15:00. Câteva mii de români care aşteaptă la coadă în Castellon pentru a vota la alegerile europarlamentare şi referendum şi-au pierdut răbdarea şi au început să scandeze „hoţii” şi „ciuma roşie”, fiind nemulţumiţi de organizarea autorităţilor. Imagini video poţi vedea - AICI.

14:53. Membrii unei secţii de votare din Sălaj au plecat cu urna mobilă fără pază. Poliţiştii au început cercetările. Detalii găsiţi - AICI. 

14:49. În cele două secţii ale Penitenciarului Drobeta Turnu Severin, adică cea din municipiu şi cea de la Vânjuleţ, din totalul de 370 de deţinuţi şi-au exprimat intenţia de a vota aproape 280, din cei 285 aveau dreptul legal de a vota. Mai multe detalii găsiţi - AICI. 

14:47. Românii din afara ţării au ieşit astăzi la vot în număr mare. La Dublin, de exemplu, încă de la primele ore ale dimineţii 50 de români aşteptau să intre în secţia de votare, iar pe parcurs numărul lor a crescut, ajungând la aproximativ 1.000. Detalii şi imagini găsiţi AICI. 

14:45. La această oră s-au prezentat la urne, pentru alegeri europarlamentare 2019, 26,89%, iar la referendumul pentru justiţie au participat 22,15%. 

14:23. Netflix România a publicat pe pagina oficială de Facebook a platformei un mesaj pentru încuraja utilizatorii să participe la alegeri europarlamentare 2019. Mai multe detalii - AICI. 

14:15. Ieşenii care au venit să voteze duminică pentru alegerile europarlamentare au fost uimiţi să găsească pe uşa unei secţii de votare un mesaj inedit - „Aventura noastră începe aici”. Imaginea o puteţi vedea - AICI. 

14:09. Numărul celor care au votat referendumul pentru justiţie a trecut de 20%. Prezenţa la vot la alegeri europarlamentare 2019 este de 24,63%. 

13:56. Secţia de votare din Băile Felix a rămas fără buletine de vot pentru alegeri europarlamentare 2019, iar votarea a fost suspendată temporar. Mai multe detalii aflaţi - AICI. 

13:55. Doi miri din Ocna Mureş au mers mai întâi să voteze la alegeri europarlamentare 2019 şi referendum şi după au mers la primărie pentru cununia civilă. Imagini şi mai multe detalii găsiţi - AICI. 

13:50. Primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, a înaintat un document Biroului Electoral Judeţean, în numele organizaţiei municipale Galaţi, în care susţine că în cel puţin nouă secţii de votare s-ar înregistra probleme. Mai multe detalii  găsiţi - AICI. 

13:51. Până la această oră, la alegeri europarlamentare 2019, s-au prezentat 23,25% dintre alegători şi 18,99% la referendumul pentru justiţie. 

13:44. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat că va depune luni o plângere penală împotriva ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, din cauza cozilor uriaşe la care sunt nevoiţi să stea românii din diaspora care vor să voteze la europarlamentare şi la referendum. Mai multe detalii aflaţi de - AICI. 

13:42. Călărăşenii au ieşit în număr mare la vot şi stau la rând pentru a-şi exercita dreptul domocratic. Cei mai în vârstă spun că au ales să meargă la urne după orele prânzului, deşi în Bărăgan se înregistrau la ora 12.00, 27 de grade. Mai multe detalii despre cum decurge votul în Călăraşi puteţi citi - AICI. 

13:40. Mama primarului Constanţei a fost prinsă cu cinci buletine de vot. Femeia încerca să le introducă în urnă. Mai multe detalii şi alte informaţii despre alegeri europarlamentare 2019 găsiţi - AICI. 

13:21. 21,26% au votat la alegerile europarlamentare şi 17,41% la referenedumul pentru justiţie. 

Care a fost prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale din 2014: 

Ora 10:00 – 6,55%

Ora 13:00 – 20,78%

Ora 16:00 – 35,10%

Ora 19:00 – 48,89%

Ora 21:00 – 52,31%

Care a fost prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 2016:

Ora 10:00 - 4,52%
Ora 12:00 - 12,47%
Ora 13:00 - 16,62%
Ora 14:00 - 20,23%
Ora 15:00 - 23,67%
Ora 16:00 - 27,07%
Ora 18:00 - 34,39%
Ora 19:00 - 36,93%
Ora 20:00 - 38,65%

12:50. USR Alba semnalează nereguli la o secţie de votare din judeţul Alba, unde 200 de buletine de vot aveau ştampilele amplasate greşit, ceea ce ar duce, spun reprezentanţii partidului, la anularea voturilor respective. Mai multe detalii găsiţi - AICI. 

Prezenţa la vot la ora 8:00 la alegerile europarlamentare 2019 a fost de 1,31%. La referendum s-au prezentat 1,07% din alegători.  

La ora 10:00, prezenţa la vot a fost de 6,56% pentru alegerile europarlamentare şi de 5,24% la referendumul pentru justiţie. Judeţele fruntaşe au fost Teleorman (8,99%) , Dâmboviţa *8,53% şi Ilfov (8,14%). Prezenţă scăzută a fost în Covasna (4,82%), Vaslui (4,95%) şi Suceava (5,07%). 

Alegeri europarlamentare 2019. Secţia de votare după adresă

Dacă votezi în ţară poţi afla foarte simplu secţia de votare pe lista căreia te afli înscris. Trebuie doar să completaţi un formular simplu cu CNP-ul, numele de familie şi să pui un cod. Acest registru electoral online, al Autorităţii Electorale Permanente îţi dă nu doar secţia de votare şi adresa, ci şi o hartă. Site-ul pentru a afla secţia de votare după adresă îl puteţi accesa - AICI.

De asemenea, dacă sunteţi în străinătate şi vreţi să aflaţi ce secţii de votare aveţi mai aproape din cele 441 deschise, puteţi accesa acest site al Ministerului Afacerilor Externe, unde găsiţi o hartă cu locurile în care se poate vota la europarlamentarele de duminică.

Alegeri europarlamentare 2019. Actele necesare pentru cei care votează în ţară

Cei care nu se află în localitatea de domiciliu pot vota pe liste speciale, suplimentare. Însă, trebuie precizat faptul că dacă se află în oraşul de domiciliu nu pot vota decât la secţia la care sunt arondaţi.

De asemenea, cei care au actul de identitate expirat trebuie să ştie că programul de emitere a noilor cărţi de identitate a fost prelungit sâmbătă, 25 mai (8:00 - 16:00) şi duminică (7:00 - 21:00). Cartea de identitate va fi emisă în cel mai scurt timp.

Pentru a vota ai nevoie de unul dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, carte de identitate provizoriu, buletin de identitate, paşaport diplomatic, paşaport diplomatic electronic, paşaport de serviciu, paşaport de serviciu electronic, carnet de serviciu militar (pentru elevii din şcolile militare).

La articolul 6 din legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European se spune că „paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate”.

Alegeri europarlamentare 2019. Acte necesare pentru cei care votează în străinătate

„Alegătorii comunitari, adică cu altă cetăţenie a unei ţări UE, pot vota cu orice document eliberat de statul membru al cărui cetăţean este titularul, altul decât România, şi care este considerat act de identitate în statul emitent”, se arată la articolul 12(4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Cei care votează în străinătate au nevoie de: paşaport diplomatic, paşaport diplomatic electronic, paşaport de serviciu, paşaport de serviciu electronic, paşaport simplu, paşaport simplu eletronic, paşaport simplu temporar, carte de identitate, carte de identitate provizorie, carte electronică de identitate sau buletin de identitate.

Cei care nu se pot deplasa la secţia de votare pot cere să vină urna mobilă, însă trebuie să depună o cerere scrisă cu cel târziu o zi înainte de alegeri. Pe lângă această cerere trebuie să depună şi acte care să dovedească faptul că nu se poate deplasa.

Alegeri europarlamentare 2019. Întrebările de la referendum

La referendumul naţional alegătorii vor primi două buletine de vot, câte unul pentru fiecare întrebare.

Cele două întrebări de la referendum sunt:

„1 - Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

„2 - Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar.

Au drept de vot la alegerile pentru Parlamentul European şi la referendumul national cetăţenii români care au împlinit 18 ani, până inclusiv în ziua alegerilor, şi nu se află sub interdicţie printr-o hotărâre judecătorească definitive şi nu sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

În cazul alegerilor pentru Parlamentul European, cetăţeanul român care este înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene poate să-şi exercite dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 numai după ce dă o declaraţie potrivit căreia nu şi-a exercitat dreptul de vot pentru membrii în Parlamentul European din statul membru în ale cărui liste electorale a fost înscris.

Alegeri europarlamentare 2019. Cum va decurge votul

La intrarea în secţia de votare, alegătorul va prezenta operatorului de computer al secţiei de votare actul de identitate. Acesta va înscrie CNP-ul în sistem.

Operatorul va aduce la cunoştinţa alegătorului că sistemul electronic înregistrează prezenţa la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte.

După ce a fost scanat actul de identitate, alegătorul se prezintă în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi vor semna lista electorală. Apoi va primi buletinele de vot şi ştampila cu menţionea „VOTAT”, cu care intră în cabina de vot.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot şi le introduce în urnă. Însă trebuie precizat că îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

Incidente la alegeri europarlamentare 2019. Infracţiunile electorale pentru care se dau pedepse cu închisoarea

Există mai multe infracţiuni electorale pentru care, cei care le comit, pot face închisoare. De exemplu, „împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.

Iar atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. 

La capitolul coruperea alegătorilor, „oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

Nu intră în categoria bunurilor prevăzute mai sus, bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Pot primi între 6 luni şi 3 ani de închisoare sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi şi cei care fraudează la vot. Este considerată infracţiune dacă votezi fără a avea acest drept, dacă votezi de două sau mai multe ori sau introduci în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul un alegător.

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală suplimentară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Referenedumul pentru justiţie. Istoria plebiscitului în România

Referendumul pentru justiţie iniţiat de Klaus Iohannis ar fi cel de-al 15-lea din istoria României organizat la nivel naţional. Primul consemnat de istorici a fost între 10 şi 14 mai 1864, la cererea lui Alexandru Ioan Cuza. În urma acestuia s-a creat sistemul de parlament bicameral şi s-a stabilit că puterea legiuitoare se exercita în mod colectiv de către domn, Camera Inferioară- Adunarea Electivă şi Senatul numit Corp Ponderator.

Apoi, între 2 şi 8 aprilie 1866, naţiunea a fost chemată să accepte sau să refuze propunerea de a deveni domn şi apoi rege Carol.

Pe 24 februarie 1938, Carol al II-lea a chemat la un pleibiscit cu privire la adoptarea Constituţiei Caroliană, practic instaurarea unei dictaturi regale.

Generalul Ion Antonescu a chemat românii de două ori la referendum. Amândouă au fost pe teme politice. Între 2 şi 5 martie 1941, 90% au votat pentru politica Guvernului Antonescu, împotriva legionarilor. Al doilea, între 9 şi 16 noiembrie 1941 a avut ca temă aprobarea politicii mareşalului Ion Antonescu.

Şi Ceauşescu a organizat două referendumuri. Pe 23 noiembrie 1986 românii au decis reducerea cu 5% a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare în Republica Socialistă România. În 1989, Ceauşescu a organizat un nou referendum prin care a fost introdus în Constituţie o clauză de interzicerea, pe viitor, de accesare a unor împrumuturi externe.

După Revoluţia din 1989 au fost alte şapte referendumuri la nivel naţional.

8 decembrie 1991. Referendumul constituţional. Frontul Salvării Naţional, care era la putere atunci, a îndemnat alegătorii să voteze „pentru” adoptarea noii Constituţii a României. Au boicotat PNŢCD şi PNL, iar o parte dintre susţinătorii acestor formaţiuni politice au participat la vot şi au votat „împotrivă”. S-au prezentat atunci la urne aproape 11 milioane de alegători, adică 67% dintre cei cu drept vot. 77,3% au votat „pentru” şi 20,4% împotrivă. 2,3% din voturi au fost declarate nule.

18 - 19 octombrie 2003. Referendumul pentru revizuirea Constituţiei. subiectul a fost revizuirea şi armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene şi cu cele ale NATO. S-au prezentat la urne aproape 10 milioane de alegători, adică 55,7% dintre cei cu drept de vot la data respectivă. Au votat „DA” 89,70% şi „NU” 8,81%. 1,49% au fost declarate voturi nule.

19 mai 2007. Referenedumul pentru demiterea preşedintelui României, Traian Băsescu. În luna februarie, PSD a sesizat Curtea Constituţională pentru iniţierea procedurii de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. A fost o prezenţă la vot de 44,45%, adică 8.135.272 de alegători. Au votat „DA” pentru demiterea preşedintelui Băsescu 24,75% şi cu „NU” 6.059.315 alegători.

25 noiembrie 2007. Referenedumul pentru schimbarea sistemului de vot. A fost iniţiat de preşedintele Traian Băsescu şi s-a referit alegerea parlamentarilor uninominal, în două tururi. Întrebarea la care alegătorii au răspuns cu „DA” sau „NU” a fost următoarea: „Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?” Au participat la referendum doar 26,51% din alegători. 81,36% au răspuns „DA”, însă referendumul a fost invalidat din cauza prezenţei reduse.

22 noiembrie 2009. Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. A fost făcut la cererea preşedintelui Traian Băsescu. Cele două întrebări au fost: Cele două întrebări au fost: „Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?” şi „Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?”. Potrivit legislaţie de atunci, era nevoie de o prezenţa la vot de minim 50%+1. După închiderea urnelor, autorităţile au anunţat că un procent 50,16% din electorat şi-a exprimat opţiune la referendum şi a fost declarat valid. 72,32% au votat „DA”, în favoarea modificărilor. Referendumul nu a produs nicio modificare până acum.

29 iulie 2012. Referendumul pentru demiterea preşedintelui României. Băsescu le-a cerut cetăţenilor să boicoteze referendumul. S-au prezentat la vot 46,24%. 87,52% au votat „DA”. La data de 21 august 2012 Curtea Constituţională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar.

6 şi 7 octombrie 2018. Referendumul pentru redefinirea familiei tradiţionale. Demersul a pornit de la o iniţiativă cetăţenească demarată de Coaliţia pentru Familie la sfârşitul anului 2015. Referendumul a eşuat pentru că nu a atins pragul de validare. Doar 21,1% dintre cei cu drept de vot s-au prezentat, iar pragul era de cel puţin 30%.

14:53. Membrii unei secţii de votare din Sălaj au plecat cu urna mobilă fără pază. Poliţiştii au început cercetările. Detalii găsiţi - AICI. 

https://adevarul.ro/locale/zalau/membrii-sectii-votare-salaj-plecat-urna-mobila-paza-politistii-inceput-cercetarile-1_5cea7b67445219c57e1186af/index.html