Dacian Cioloş: Aş putea să-mi asum o candidatură la prezidenţiale. Există o mare probabilitate să mergem pe listă comună cu USR la europarlamentare

Fostul premier Dacian Cioloş, fondator al PLUS, a vorbit, la Adevărul Live, despre candidatura la europarlamentare, despre negocierile cu USR, dar şi despre o posibilă candidatură la prezidenţiale. „Dacă partidul mă va considera util pentru prezidenţiale, o voi face“, anunţă Cioloş.

Adevărul: Am intrat în linie dreaptă pentru europarlamentare. Avem deja partide care şi-au anunţat candidaţii. Printre acestea, şi PLUS, partid condus de Dacian Cioloş. 

Dacian Cioloş: Nu e partidul meu, fac şi eu parte din acest partid. Deocamdată sunt simplu membru al partidului, printre cei 15.000 care şi-au exprimat dorinţa să fie membri şi cei 6.000 care au fost acceptaţi. Vom avea alegeri la finalul lunii ianuarie şi voi candida pentru şefia partidului.

Cine sunt ceilalţi lideri? 

Sunt trei oameni care au înregistrat partidul. Faptul că se numeşte PLUS nu e întâmplător. Am vrut să legăm numele de proiectul iniţial - RO+. Infrastructura regională pe care am construit-o în Ro+ a fost preluată de PLUS. Avem peste 6.000 de membri validaţi din cele 15.000 de solicitări, iar pe 26 ianaurie vom avea prima Convenţie Naţională şi vom alege conducerea. Ne vrem un partid bine conectat în teritoriu, vom stimula oamenii să lucreze în comunităţi. Oamenii să vină să lucreze de plăcere, să nu fie membri pasivi, să simtă că sunt parte a unui proiect

Cum se va alege conducerea partidului? 

Orice poate să-şi depună candidatura pentru şefia PLUS ca interimar. Eu o să cer mandat tranzitoriu de un an, ca să construim partidul.

Până la prezidenţiale aveţi o nouă conducere?  

Până anul viitor în ianuarie vrem să continuăm procesul de construcţie. În toamnă vom face alegeri de jos în sus. Până la prezidenţiale vom avea un nou Consiliu Naţional, ales de jos în sus. 

Câţi oameni vin la această Convenţie? 

Am făcut apel la membrii partidului să vedem câţi dintre ei sunt dispuşi să vină la Bucureşti, apoi vom face un proces de selecţie a delegaţilor. Intenţia e să avem între 1.200 şi 1.700 de participanţi care să reprezinte toate judeţele. Vor fi delegaţi de fondatorii partidului. Îi vom nominaliza în funcţie de numărul de membri înscrişi pe judeţe. Dacă vor fi mai mulţi doritori vom alege prin tragere la sorţi. Intenţionăm să organizăm un partid de mase, deschis larg, şi celor din urban, şi celor din rural, şi tinerilor, şi bătrânilor. Vrem cu adevărat o democraţie participativă. Nu vrem doar să ne batem cu cineva, ci să construim o alternativă. De 20 de ani, Opoziţia se tot bate cu PSD. Societatea românească poate construi ceva.

Urmează negocieri cu USR în vederea europarlamentarelor? 

Suntem în discuţii avansate cu USR. După Convenţia Naţională vom pune pe masă concluziile acestor discuţii. USR are tot pe 26 (ianuarie, n.r.) un Consiliu Politic. Putem ajunge la o alianţă electorală care să ducă la liste comune, dar poate fi şi o înţelegere pe liste separate. Există o mare probabilitate să mergem pe liste comune. Obiectivul nostru este să arătăm că în Opoziţie există o alternativă reală, cu oameni noi în politică, care au demonstrat că pot să construiască o viziune în care românii să aibă încredere.

Se poate discuta şi de fuziunea cu USR? 

Nu ne punem problema deocamdată. Suntem două partide diferite, ne consolidăm structurile în teritoriu. Dar ne propunem să colaborăm foarte strâns. Oamenii au nevoie să ne vadă împreună.

Nu aţi pomenit nimic de PNL. E principalul partid de Opoziţie.

Eu sper să văd şi PNL care creşte în încredere să vină aproape de noi şi să putem lucra împreună. PNL a dat semne că intenţionează separat. Respectăm punctul lor de vedere. Sunt în contact şi cu prieteni din PNL.

Aţi încercat să discutaţi şi cu ei pentru o alianţă mai mare?

Deocamdată am vrut să facem paşi concreţi. Rămânem deschişi aşa cum am fost şi până acum. Am fost colegi de guvernare care au ales să meargă la PNL. Am văzut că atunci presa a scris că m-au trădat. Nu m-au trădat deloc. Am respectat decizia lor, i-am încurajat să se implice în politică. Şi PNL, la fel ca alte partide cu vechi state în politică, au nevoie de oameni noi. 

V-am văzut la Ateneu. Nu aţi mers să daţi mâna cu Ludovic Orban şi Alina Gorghiu?

Să nu aveţi impresia că ne ocolim. Există o deschidere. Faptul că ne spunem unele lucruri direct înseamnă că încercăm să ne câştigăm încrederea unul în celălalt. Am intrat în politică pentru cei care au stat pe margine până acum.

Păreaţi stânjenit când aţi intrat la Ateneu. Aţi participat la ceremonii asemănătoare în alte ţări. Cum v-aţi simţit aici şi în alte părţi?

Nu eram stânjenit, dar mă simţeam aparte, aproape ca într-o atmosferă orwelliană. Era o amestecătură de oameni. Vorbeam de UE. Pentru mine nu a fost doar un moment festiv, ci un moment important. N-a fost lipsă de respect că n-am avut cravată la Ateneu. Cu câteva minute înainte fusesem de cealaltă parte a baricadei, la oamenii care manifestau. Sloganurle din Piaţă legate de statul de drept le-am regăsit în discursurile liderilor Europei. A fost o amestecătură de oameni care cred în proiectul european şi oameni care l-au ponegrit, care au acuzat străinii. Aceiaşi oameni erau la patru ace să sărbătorească preluarea Consiliului  UE. Mi s-a părut ridicol. Nu era un moment doar al unui Guvern, ci un moment al României.

Cum a fost, comparativ cu alte ţări?

Nu pot să spun că România a fost mai altfel decât ceilalţi. Mi-aş fi dorit să văd premierii şi miniştrii împrăştiaţi prin capitale europene pentru e negocia proiecte politice.  Aşa ar fi putut România să fie promovată.  Nu e suficient să stai pe margine şi să fluieri, când tu vei fi arbitru pentru un meci care va dura 6 luni.Nu mi se pare normal să stai pe margine, să mânânci seminţe şi să le scuipi de acolo. Asta m-aş fi aştepta să văd de la cei care au ţinut discursuri sforăitoare la Ateneu. 

Am văzut la Ateneu şi persoane controversate. Printre ei şi Adrian Severin, condamnat pentru fapte de corupţie. Cum aţi văzut poziţionarea lui Severin în spatele lui Tusk? Aţi remarcat-o?

Evident că am remarcat-o. Cei care au gândit acastă strategie au transmis acest semnal. Cei care au organizat acest eveniment au profitat de prezenţa politicienilor care vorbeasc de stat de drept şi au vrut să amestece imaginea acestor personalităţi cu cea a unor condamnaţi pentru fapte care contravin valorilor UE. Semnalul e: uite, în politică oamenii pot să stea împreună, aşa că nu vă mai bateţi capul cu corupţia, pentru că sunt poveşti. Cred că românii sunt suficient e inteligenţi ca să nu calce în astfel de capcane.

Preşedintele Iohannis o fi ştiut (n.r. - de modul de aşezare în sală)? Sau premierul Dăncilă? 

A fost o tentativă de manipulare. Nu cred că domnul Tusk, care a vorbit o română mai bună decât mulţi români, sau domnul Juncker au fost informaţi lângă cine vor sta în sală.

Criticii dvs. spun că Dacian Cioloş pleacă la Bruxelles, nu-l interesează România. Părăsiţi bătălia internă?

Nu părăsesc politica interna. O să rămân implicat, o să fiu foarte activ în politica internă, o să fiu disponibil şi pentru alte candidaturi în următorii ani. Dacă voiam un post bine plătit la Bruxelles nu veneam să constitui un partid în România. Nu aveam nevoie de un partid în România ca să obţin un post la Bruxelles. Am avut propuneri în toată această perioadă. Faptul de a candida pentru PE la primele alegeri ale partidului e un prim semnal pe care putem să-l dăm. Acesta e momentul în care trebuie să ne prezentăm oferta politică. Rezultatul de la europarlamentare va influenţa în mod decisiv şi alegerile prezidenţiale, şi alegerile locale, şi cele parlamentare de anul viitor. Mi s-a reproşat până acum că nu mi-am asumat o candidatură clară. Mi-am asumat acum o candidatură clară şi aş putea să-mi asum o candidatură şi pentru alegerile de la finalul anului şi pentru cele de anul viitor. N-am rămas în România după alegerile din 2016 ca să plec acum. Puteam să obţin un post mai bine plătit la Bruxelles decât o funcţie de europarlamentar. Am vrut să-mi asum.

Deci nu excludeţi o candidatură la prezidenţiale?

Nu exclud nimic. Nu exclud nicio candidatură în următorii doi ani. La alegerile locale nu voi participa, dar cu siguranţă voi fi pe listă la parlamentare. Dacă partidul mă va considera util pentru prezidenţiale, o voi face. Oricum, voi fi aici pe perioada campaniei.

Aţi pleca din Parlamentul European pentru a activa în Parlamentul României? 

Pentru mine prioritatea este România. Indiferent ce mandat îmi asum, o fac pentru România. Eu sau altcineva care va candida din partea noastră o să candideze pentru a susţine un proiect politic, nu împotriva cuiva. Obiectivul meu nu e să atac pe cineva. Postul de preşedinte în România e un punct cheie pentru dezvoltare. Noi spunem că avem o republică semiprezidenţială, dar vedem că o majoritate parlamentară poate suspenda oricând preşedintele fără să păţească nimic dacă referendumul pică. Dacă o astfel de iniţiativă e respinsă de popor, ar trebui să fie declanşate alegeri anticipate. Vrem să ne asigurăm că avem o Curte Constituţională care joacă corect şi echidistant. Cred că obiectivul Opoziţiei anul acesta ar trebui să fie demisia guvernului actual, alegeri anticipate şi organizarea alegerilor în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale. Ar fi un câştig şi pentru democraţia din România.

Vă daţi seama că e teorie pură. Nu cred că există vreun parlamentar care să renunţe la mandat. 

Nu e teorie pură. Ar pierde un an de mandat ca să câştige patru. Eu cred că inclusiv Pro România ar avea în momentul de faţă acest interes. Chiar şi oameni din PSD ar putea să se gândească la acest proiect. Am avea un Parlament relegitimat prin vot, pentru că altfel vom avea un an de populism. De ce să nu resetăm jocul politic? Poate că pare un proiect utopic în momentul de faţă, dar e sănătos politic. Eu ştiu că există o majoritate de parlamentari care consideră că lucrurile nu merg în direcţia bună. Aceasta ar trebui să fie obiectul opoziţiei anul acesta. Dacă preşedintele e susţinut de aceeaşi majoritate politică care dă şi Guvernul, lucrurile pot merge mult mai bine.

Nu puteţi să vă bazaţi doar pe electoratul clasic pentru dvs. Trebuie să vă asiguraţi şi de concursul electoratului care a votat PSD de la Revoluţie încoace. Cum convingeţi un alegător PSD să vă voteze?

La ultimele alegerile, am avut 60% din oamenii cu drept de vot care nu au votat. Cu cât mai multă lume participă la vot, cu atât sunt mai încrezător în viitorul României. PSD are un bazin electoral de 30%, dar care e departe de 50%, deci există un spaţiu destul de larg pentru o altă majoritate. Tot au apărut acuze că din cauza mea s-au pierdut algerile. Când am primit mandatul de premier nu s-a pus problema ca eu să candidez. Nu pe asta trebuie să se bazeze partidele cu state vechi. Mandatul meu a fost foarte clar: premier independent, Guvern independent, care să permită partidelor o resetare. Mi se pare injust să dai vina pe cineva din exterior pentru lucruri pe care nu le-ai făcut în interior. Nu cred că vinovatul se găseşte în Guvernul tehnocrat. Trebuie să facem mai mult decât o alianţă împotriva PSD.

Spuneaţi că respingeţi atacurile politice şi cancan-urile. V-aţi întâlnit cu Florian Coldea la Viena? 

Nu m-am întâlnit cu Florian Coldea de la 1 decembrie 2016, când ne-am văzut într-un spaţiu public. La Viena n-am mai fost din 2015. Poveşti din astea o să mai auzim. N-am nimic de a face cu niciun serviciu de informaţii din România. Nu am timp de pierdut cu astfel de prostii. N-am nimic de ascuns. Am venit să construiesc, nu să arunc cu mocirlă şi cu noroi. 

În Europa capătă amploare curentul naţionalist, dar şi cel populist. Credeţi că va rezista Macron la asaltul „vestelor galbene“?

E un test important şi pentru Macron, şi pentru alte partide democratice din Franţa. Generaţiile noi caută un alt fel de a face politică.