VIDEO Elena Ceauşescu şi Raisa Gorbaciova, în umbra antipatiei dintre soţi

VIDEO Elena Ceauşescu şi Raisa Gorbaciova, în umbra antipatiei dintre soţi

Raisa Gorbaciov şi Elena Ceauşescu, la dineul de la Bucureşti din 1987

Nicolae Ceauşescu nu a fost de acord cu reformele iniţiate de Mihail Gorbaciov în URSS, cei doi fiind aproape să se bată cu ocazia unor discuţii între patru ochi. Aceeaşi relaţie rece au avut-o şi soţiile lor, Elena şi Raisa, care însă au încercat să dezamorseze bomba cu ceas dintre cei doi lideri comunişti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Venit la şefia URSS în aprilie 1985, după scurtele conduceri ale lui Iuri Andropov şi Constantin Cernenko, Mihail Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice. Imediat după venirea la putere, Gorbaciov a încercat în 1986 să reformeze partidul comunist şi economia sovietică prin introducerea glasnostului ("transparenţa"), perestroikai ("reconstrucţia") şi uskoreniei ("accelerarea" dezvoltării economice). Ideile lui Gorbaciov i-au displăcut lui Ceauşescu şi aproape fiecare întâlnire a celor doi a fost marcată de remarce acide sau certuri.

În aprilie 1985, imediat după venirea la putere a lui Gorbaciov, la Varşovia a fost o şedinţă a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia. În cuvântarea ţinută, Gorbaciov a vorbit despre Europa - "casa noastră comună", la care Ceauşescu i-a replicat: "Depinde la ce etaj locuieşte fiecare!".

Prima "vizita oficială de prietenie a tovarăşului Mihai Gorbaciov" în România a fost la 25 mai 1987

Primarul general de atunci al Capitalei, Constantin Olteanu, a povestit că soţia lui Gorbaciov, Raisa, nu avea funcţii de stat sau titluri onorifice, aşa cum avea Elena Ceauşescu, motiv pentru care soţia lui Ceauşescu a încercat să îşi ascundă titlurile:

"S-a încheiat vizita aceasta din 1987 cu o adunare la Sala Palatului. Un miting al prieteniei româno-sovietice, aşa cum se obişnuia. Eu aveam misiunea să deschid evenimentul, să spun scopul, să anunţ participanţii, mulţumindu-le apoi celor care au luat parte! Sala trebuia să fie ocupată de oameni din Capitală. Înainte cu circa 30 de minute, m-am dus prin palat, prin Sala Tronului - de unde urma sa se instaleze prezidiul - ca să ma uit cum arată sala.

Şi în Sala Tronului i-am întâlnit pe Emil Bobu şi pe Elena Ceauşescu. Stăteau de vorbă. Am salutat-o, cum era firesc. Şi ea mă întreabă ce fac. I-am spus că mă duc să mai văd şi eu sala o dată. Şi atunci Elena Ceauşescu îmi spune: «Olteanule, tu conduci aicea?». «Da», îi răspund, «eu am această cinste». «Pe mine să nu mă prezinţi cu nicio funcţie, numai pe Raisa», îmi spune Elena Ceauşescu. «Bine», zic eu, «dar ea nu are nicio funcţie, nici de partid, nici de stat, cum aveţi dumneavoastră. Cum o să procedez, ce o să se înţeleagă?». «Nu! Ţi-am spus nu!», îmi răspunde ea. Iar Bobu, în loc să mă apere, spune: «Păi dacă aşa vrea tovarăşa...»

A venit Gorbaciov, însoţit de Raisa, i-au aşteptat Ceauşescu şi cu ceilalţi care au participat acolo, mai puţini ca de obicei, pentru că prezidiul era limitat acum, şi după întâlnirea asta obişnuită, protocolară, au intrat în sală la prezidiu. Eu am deschis lucrările. I-am prezentat pe toţi. Şi pe Elena Ceauşescu, cu toate «calităţurile». Eh, în momentul ăla a murit, dar nu mi-a zis niciodată de ce am făcut asta. Erau ai noştri în sală şi ce ar fi zis sala... M-ar fi făcut pe mine că sunt idiot şi nu am ştiut funcţiile ei, plus ce ar fi zis Nicolae Ceauşescu."

Constantin Olteanu a mai spus că Elena Ceauşescu a mai fost cu Raisa într-o vizită la Fabrica de Confectii de la Apaca, "unde Elena a însotit-o pâna acolo şi a lăsat-o cu directoarea fabricii, cu Lina Ciobanu, care era ministru pentru Industria uşoară, şi cu directoarea centralei. Ceea ce, din punct de vedere protocolar, nu se potriveşte şi nu este acceptat".

Cum a relatat Scânteia vizita cuplului Gorbaciov din mai 1987:

"La ora 11.25, aeronava a aterizat. S-au tras în semn de salut 21 de salve de tun. Un grup de pionieri au întâmpinat pe tovaraşi. S-a cântat «Trăiască comunismul - viitorul luminos al întregii omenirii!», «Să triumfe lupta unită a popoarelor pentru colaborare, securitate şi pace».

Pe marile artere al Capitalei au ieşit în întâmpinare zeci de mii de oameni ai muncii. Grupuri de tineri interpretau momente folclorice. Un grup de sportivi au alcătuit o piramidă, în vârful căreia erau înălţate drapelele celor două ţări. Fanfare şi orchestre de muzică populară interpretau melodii româneşti. Sportivii execută, cu exuberanţă, atractive numere de gimnastică. Glasuri de copii, alături de cei vârstnici, rosteau numele celor doi conducători de partid: Ceauşescu - Gorbaciov!

În finalul acestei vibrante momente, au fost invitaţi să se prindă în hora prieteniei, desfăşurată în Piaţa Victoriei, expresie a sentimentelor pe care şi le nutresc reciproc popoarele român şi sovietic", relata Scânteia.

După aceste "manifestări deosebit de călduroase, de înaltă stimă şi consideraţie ale oamenilor muncii din Capitală", Gorbaciov şi Ceauşescu s-au dus la Palatul Consiliului de Stat, unde au început convorbirile oficiale.

Elena Ceauşescu şi Raisa Gorbaciova au vizitat Întreprinderea de confecţii şi tricotaje Bucureşti. "Au vizitat după-amiază o reprezentativă unitate a industriei noastre uşoare - Întreprinderea de confecţii şi tricotaje Bucureşti. La sosire, în numele colectivului muncitoresc al întreprinderii, au fost adresate călduroase cuvinte de bun-venit de către ministrul industrie uşoare, Lina Ciobanu. Tineri şi tinere au oferit fruomase buchete de flori. Tovarăşa Raisa Gorbaciov a avut cuvinte de apreciere la adresa produselor întreprinderii, a varietăţii şi liniei moderne a confecţiilor şi tricotajelor.Au fost vizitate în continuare grădiniţa Întreprinderea de confecţii şi tricotaje Bucureşti, unde au putut fi cunoscute condiţiile create pentru instruire şi recreere copiilor oamenilor muncii. Aici a fost prezentat un frumos program artistic."

Apoi "tovarăşa Elena şi tovarăşa Raisa au vizitat Palatul Pionierilor şi Şoimilor Patriei", unde "în hol le-au fost dăruite cravate roşii cu tricolor".

A urmat în acea seară un "dineu oficial oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în onoarea tovarăşului Mihail Gorbaciov şi a tovarăşei Elena Gorbaciova."

"În timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie, tovarăşii au rostit toasturi. Toasturile, urmărite cu viu interes şi subliniate cu aplauze, au fost marcate, în mod solemn, de intonarea imnurilor de stat ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste România", mai spune Scânteia.

Toastul lui Ceauşescu: "În timpul vizitei veţi avea prilejul să cunoaşteţi profundele transformări petrecute în societatea românească în cei peste 40 de ani de construcţie a noii orânduri, munca şi realizările poporului român, pentru trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare - de ţară socialistă mediu dezvoltată"

Toastul lui Gorbaciov: "Încă din primele ore am simţit la Bucureşti o atmosferă cordială, de prietenie. Avem temeiuri să fim satisfăcuţi şi de modul în care se desfăşoară partea practică a vizite".

Ziua următoare, la ora 14.55, "aeronava oficială a decolat. La scara avionului, cei patru şi-au luat un călduros râmas bun, strângându-şi cu căldură mâinile, îmbrăţişându-se cu prietenie".

Fostul ministru de externe al URSS din timpul prăbuşirii Zidului Berlinului, Eduard Şevardnadze, care a citit minutele întâlnirii dintre Ceauşescu şi Gorbaciov, a spus: "Îmi aduc aminte că Gorbaciov a fost într-o vizită la Bucureşti, unde s-a certat foarte tare cu Ceauşescu. Au început discuţiile la 9 seara şi s-au tot certat până dimineaţa. Gorbaciov insista pentru reformă şi democratizare, iar Ceauşescu refuza. Mi s-a părut că aşa de dură a fost discuţia spre dimineaţă, că puteau să se ia şi la bătaie"

În Memoriile apărute în 1995, Mihail Gorbaciov spunea despre vizita în România:La 25 mai 1987 am ajuns în capitala României pe o vreme caldă şi însorită. La aeroport, Raisa Maximovna şi cu mine am fost primiţi de Ceauşescu şi soţia lui. O gardă de salut ne-a însoţit, s-au tras salve de onoare - ca întotdeauna la vizitele oficiale. Pe drumul dintre aeroport şi reşedinţă totul s-a desfăşurat, lucru pe care aveam să-l observ foarte curând, după un scenariu bine determinat: sute de mii de oameni stăteau aliniaţi pe marginea străzilor. Mi s-a indicat un loc în automobilul deschis, lângă Ceauşescu, iar în timpul călătoriei ne-am ridicat de mai multe ori spre a-i saluta pe oamenii care ne urau bun venit. Din când în când ne opream câteva minute, şi imediat - ca la un semnal secret - începeau hore, dansuri şi cântece. Ţâşneau strigăte de salut bine exersate: "Ceauşescu - Gorbaciov!", "Ceauşescu!". Şi toate acestea într-un ritm molipsitor, desigur studiat de vreo regie oarecare. Imaginea mulţimii era amestecată: unii cădeau, aşa se părea, într-un fel de extaz, alţii în schimb se comportau indiferenţi ca nişte actori obosiţi. Mi se părea că asist la o reprezentaţie de circ."

Iulie 1989 - gafe protocolare, discuţii aprinse

Un alt dineu privat oferit de cuplul Ceauşescu pentru Raisa si Mihail Gorbaciov a fost organizat în Primăverii la 7 iulie 1989, când Bucureştiul a găzduit lucrările Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia.

Atunci a avut loc „ultimul dialog, şi cel mai violent, cel din vila lui Drăghici, din cartierul Primăverii. Seara, Ceauşescu l-a adus pe Gorbaciov şi au vorbit ei acolo, între patru ochi, şi erau să se ia la bătaie, să intre gărzile peste ei să îi despartă", potrivit istoricului Alex Mihai Stoenescu.

Primarul de atunci al Bucureştiului, Constantin Olteanu, a povestit că acel scandal a fost prefaţat de un incident la Aeroportul Otopeni: "Mie mi-a fost repartizat Gorbaciov, să-l însoţesc de la aeroport la reşedinţă şi, dacă mai era nevoie, la alte activităţi. La aeroport, Ceauşescu n-a adus-o şi pe ea, pe nevastă-sa, şi atunci s-a creat o asimetrie. Gorbaciov a venit cu Raisa. La scara avionului s-a îmbrăţişat cu Ceauşescu. Pe Raisa au luat-o cei de la Ambasada Sovietică, iar Gorbaciov a trecut în revistă garda de onoare. Gorbaciov adusese o maşină, cu o zi înainte, de la Moscova, pe calea aerului. L-a invitat pe Ceauşescu să meargă cu el, cu maşina aia. Ceauşescu avea maşina lui de protocol. Şi nu a vrut să meargă în ţara lui cu maşina altuia. Atunci, Gorbaciov a ieşit să plece spre maşina lui, cea adusă de la Moscova, care trăsese la covor".

Consilierul de atunci al lui Gorbaciov, Ceslav Ciobanu, a povestit despre întâlnirea tensionată: "Geamurile erau închise cu draperii grele brodate în aur, iar focul în cămin ardea cu trosnet şi flăcări de parcă ar fi fost mijlocul iernii şi nu o calduroasă noapte de vară. Secretarului General al partidului comunist al Romîniei, precum şi soţiei lui, le erau pe plac atributele unui mod de viaţă îndestulat după standardele occidentale, cu vile, căsuţe de vînătoare, cu cămin, piscină şi alte mici plăceri, chiar dacă tara pe care o conducea era adusă la sapă de lemn, iar poporul era disperat de lipsa celor mai elementare produse, de cozi nesfirşite după alimente, de teroarea securităţii şi represalii dure a oricăror manifestări de nemulţumire.

Ceausescu încerca să-l convingă pe Gorbachev cât de reuşită este experienţa de construcţie a socialismului în România.

Reacţiile lui Gorbaciov au fost dure şi emotive. Uneori îmi făcea impresia că asist la un show politic desfăşurat în spiritul teatrului absurdului, când ambii lideri vorbeau concomitent, fără a se auzi unul pe altul şi neacceptând nici pentru o clipă un compromis de principiu. Mă străduiam sa redau pe cît se poate de aproape de autor conţinutul replicilor şi a discursului lui Gorbachev, de Ceausescu avind grijă consilierul şi interpretul său Gheorghe Stoica.

Elena Ceausescu încerca zadarnic să schimbe subiectul conversaţiei"

"Eu ştiu foarte bine situaţia nu numai în ţara mea, dar şi în România. Chiar crezi, tovarase Secretar General că nu înţeleg că ceea ce am vazut, bunăoară, la uzina 23 August, unde muncitorii chipurile sunt fericiţi şi satisfăcuţi pedeplin de situaţia lor, de aprovizionarea excelentă cu cele mai alese produse, este o vitrină, care nu corespunde de loc realităţii?", i-a spus Gorbaciov lui Ceauşescu

"Ceea ce numiţi la voi societate a bunăstării şi a umanismului, n-are nimic de-a face, dupa părerea mea, nici cu una nici cu cealaltă. În realitate vă ţineţi ţara în frică şi teroare, dupa ce aţi izolat-o în lume", mai zicea liderul sovietic

"Nicolae..., tovaraşe Secretar General..., tu m-ai invitat la discuţie, sau să-ţi ascult discursul fără să pot face o replică? Este nu altceva decât teatrul unui actor si apoi, dacă eu nu o să te critic, nu o să-ţi spun adevărul despre ce se face în ţara ta, atunci cine o s-o facă? Doar Elena, soţia ta, îşi poate permite luxul de a te critica...În România nu cred că mai exista cineva care ar putea să facă acest lucru", menţiona Gorbaciov.

"Elena Ceausescu nu şi-a putut ascunde zâmbetul plin de satisfacţie la această replică.

Ciobanu mai zice că i s-a întipărit o frază plină de înteles a Raisei Gorbacheva: "Mihail Sergheyevichi, calmează-te, doar ştii cu cine ai de-a face..."

Singura vizită a lui Ceauşescu la Moscova, dezamorsată de Raisa

Acelaşi Ceslav Ciobanu a spus că şi la prima şi singura vizită a lui Nicolae Ceauşescu la Moscova, la 23 octombrie 1987, relaţia celor doi a fost la fel de tensionată.

"Eu nu sunt adeptul lui Stalin, dar anume lui îi revine meritul victoriei în războiul cu Germania fascistă, refacerii în timp scurt a Uniunii Sovietice într-o mare putere economică şi militară, creând astfel o contra-balanţă efectivă pentru SUA. Sunt convins, continua conducatorul român, că şi astăzi Uniunea Sovietică şi partidul ei comunist ar avea numai de câştigat dacă Secretarul său General s-ar ocupa mai mult de problemele acute interne, mai lăsându-le la o parte pe cele ce ţin de istorie, în special de defăimarea cultului lui Stalin", i-ar fi spus atunci Ceauşescu lui Gorbaciov.

Aluzia era pe cât se poate de clară, povesteşte Ceslav Ciobanu. "În sala de oaspeţi se lăsase o tăcere apăsătoare. Mă aşteptam ca Gorbachev va exploda, lucru, care la sigur s-ar fi intîmplat, cunoscând cât de bolnăvicios şi provocator era subiectul, dacă nu intervinea soţia sa Raisa, înnăbuşind prima reacţie. Replica lui Gorbachev a fost în consecinţă calmă, dar "tăioasă" şi neplacută pentru Ceauşescu", povesteşte Ciobanu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările