„The Economist”: „În încercarea de a se salva, Ponta riscă să compromită întreaga luptă anticorupţie. UE ar putea pune presiuni pentru demisia lui”

„The Economist”: „În încercarea de a se salva, Ponta riscă să compromită întreaga luptă anticorupţie. UE ar putea pune presiuni pentru demisia lui”

Victor Ponta, la ieşirea din DNA. FOTO Mediafax

„Într-un interviu acordat în februarie, premierul, accentund angajamentul său faţă de lupta anticorupţie, ne-a declarat că s-a încheiat era imunităţii parlamentare. Patru luni mai târziu, chiar el se bazează pe ea”, scrie publicaţia „The Economist” despre urmărirea penală a premierului Victor Ponta. Jurnaliştii străini scriu şi că este posibil ca Uniunea Europeană să facă presiuni pentru demisia lui Ponta.

Publicaţia de business „The Economist” publică un articol cu titlul „Direct la vârf” despre anchetarea premierului Victor Ponta şi activitatea DNA. Printre altele, jurnaliştii străini scriu că principalul pericol ridicat de situaţia lui Ponta este ca, în eforturile de a se salva, acesta să compromită întreaga luptă anticorupţie, publicaţia evocând declaraţiile anti-DNA făcute de Ponta de-a lungul timpului. 
 
Apoi, scrie „The Economist”, împiedicarea acestei anchete ar putea strica imaginea progreselor înregistrate în ultimii ani, motiv pentru care Comisia Europeană ar putea exercita presiuni „subtile” pentru a-i cere demisia lui Ponta. „Dacă acestea ar avea sau nu vreun efect asupra sa nu se ştie”, avertizează însă jurnaliştii străini. 
 
Textul integral publicat de „The Economist”:
 
De când a preluat conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în 2013, Laura Codruţa Kovesi a anchetat oficiali de rang mai înalt ca oricând, trimiţând după gratii un flux constant de foşti miniştri şi chiar un fost premier. DNA a devenit imaginea eforturilor UE de a domoli corupţia în noii membri est-europeni, în special în România şi Bulgaria. Însă putem afirma că noua ţintă a lui Kovesi este şi cea mai importantă de până acum. Pe 5 iunie, DNA a anunţat că-l anchetează pe premierul în funcţie al României, Victor Ponta, pentru fals, spălare de bani, evaziune fiscală şi conflict de interese. 
 
Preşedintele României, Klaus Iohannis, care a fost ales în decembrie 2014 în baza unei platforme anticorupţie, i-a cerut cu promptitudine lui Ponta să-şi dea demisia. Premierul a refuzat. Acuzaţiile aduse de DNA probabil vor declanşa o luptă legislativă pentru protejarea lui Ponta, al cărui Partid Social Democrat are cel mai mare număr de locuri în Parlament. În ultimii ani, România a înregistrat progrese în lupta anticorupţie, însă această cea mai recentă bătălie va testa acest efort. 
 
În vârstă de 42 de ani, Ponta este un fost procuror şi un politician înzestrat, care a reuşit să se promoveze drept întruchiparea noii generaţii europene, protejând în acelaşi timp baronii notorii ai partidului. Primele acuzaţii împotriva sa sunt legate de momentul 2007-2008, când era avocat într-o firmă privată. DNA susţine că Ponta era plătit cu până la 3.000 de dolari pe lună pentru servicii de consultanţă (fără a presta, de fapt, aceste servicii) de un alt avocat, Dan Şova. În 2011, când Ponta a devenit ministru şi se confrunta cu o anchetare mai amănunţită, el şi Şova ar fi falsificat documente care să arate că Ponta a lucrat totuşi pentru acei bani pe care i-a dat Şova. Acuzaţiile finale ale DNA, acelea de conflict de interese, sunt legate de evenimente mai recente: în 2012, Ponta l-a numit ministru pe Şova. Şova a fost forţat să demisioneze din funcţia de ministru al Transporturilor în 2014, după ce a devenit ţinta unei anchete de corupţie legată de o companie energetică de stat. 
 
Într-un comunicat, cabinetul premierului a negat toate acuzaţiile DNA. Tototdată, comunicatul insinua că acuzaţiile au fost formulate în colaborare cu opoziţia politică. „În presa românească se desfăşoară o imensă operaţiune pentru ca dosarul să fie perceput drept un caz de persecuţie politică”, spune Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene. 
 
Este un mic deja-vu pentru începuturile carierei politice a lui Ponta, care ataca DNA în discursuri de campanie în timp ce instituţia ancheta şi trimitea la închisoare politicieni PSD (şi din toate celelalte mari partide politice) şi le tăia accesul la mită. La un moment dat, Ponta a comparat tacticile DNA cu cele ale Securităţii, brutala poliţie secretă a fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu. 
 
În ultimii ani, Ponta şi-a schimbat retorica şi a sprijinit agenţia, parţial în contextul presiunii din partea UE şi SUA pentru lupta anticorupţie. DNA şi Kovesi au fost demonizate de oameni de afaceri şi magnaţi care deţin televiziuni pe care agenţia i-a anchetat, însă Ponta nu s-a alăturat atacurilor. Asta s-ar putea schimba acum. 
 
Cea mai serioasă ameninţare este că, încercând să se salveze, Ponta ar putea ologi întreaga campanie anticorupţie. Parlamentarii dezbat legi care „în esenţă vor să distrugă codul de procedură penală, făcând eforturile DNA imposibile”, spune Laura Ştefan, care studiază politica anticorupţie la Expert Forum. Senatul a aprobat un proiect care afectează arestarea preventivă a suspecţilor, procedură larg folosită în cazurile de corupţie. Parlamentul a tot dezbătut ridicarea imunităţii miniştrilor şi parlamentarilor pentru a putea fi urmăriţi penal. (Săptămâna trecutp, Senatul a votat pentru a-i păstra imunitatea lui Şova, determinându-l pe Iohannis să spună că nu mai poate lucra cu Guvernul.)
 
Lupta politică pentru viitorul lui Ponta va fi crâncenă. Partidele de opoziţie au anunţat vineri o moţiune de cenzură asupra Guvernului. Moţiunea probabil că va fi supusă votului săptămâna viitoare, chiar dacă Parlamentul începe să se hotărască dacă-i ridică sau nu imunitatea lui Ponta. Alina Mungiu-Pippidi, expert în ştiinţe politice şi care conduce un centru UE privind corupţia, consideră că Ponta va încerca să-şi transforme cazul într-o criză constituţională, asmuţindu-şi aliaţii din Parlament împotriva instanţelor şi a lui Iohannis. 
 
Comisia Europeană rămâne, oficial, neutră în cazuri judiciare şi probleme politice din statele membre. Însă Comisia monitorizează în acelaşi timp progresul României în ceea ce priveşte corupţia prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Cel mai recent raport MCV, publicat în ianuarie, afirma că este vital ca ţara să înceapă să-i trateze pe politicieni la fel ca pe ceilalţi cetăţeni obişnuiţi în faţa legii. UE ar putea încerca să exercite presiuni subtile asupra lui Ponta pentru a demisiona. Dacă acestea ar avea sau nu vreun efect asupra sa nu se ştie. Într-un interviu acordat în februarie, premierul, accentund angajamentul său faţă de lupta anticorupţie, a declarat pentru „The Economist” că s-a încheiat era imunităţii parlamentare. Patru luni mai târziu, chiar el se bazează pe ea. 
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: