Oficial: Inspecţia Judiciară a demarat acţiunea disciplinară împotriva procurorilor DNA care au anchetat modul în care s-a adoptat OUG 13

Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Marius Bogdan Bulancea, Paul Silviu Dumitriu  şi Jean Nicolae Uncheşelu de la DNA pentru „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă” în cazul anchetei emiterii Ordonanţei 13/2017. Cazul a fost înaintat Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor în cauză.

UPDATE 14.30 Potrivit unui comunicat de presă, la data de 5 septembrie, Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Marius Bogdan Bulancea – procuror şef secţie – , Paul Silviu Dumitriu – procuror şef adjunct secţie – şi Jean Nicolae Uncheşelu de la Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală („DNA”) pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. t) teza a II-a, „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată. Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor în cauză.

În motivarea acţiunii disciplinare s-au reţinut următoarele :

I. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual care reglementează competenţa DNA:

„Prin conduita adoptată de procurorul şef secţie şi procurorul şef adjunct secţie, în ceea ce priveşte înregistrarea denunţului formulat la 31 ianuarie 2017 şi constituirea dosarului cunoscut opiniei publice drept „Ordonanţa 13”, anterior completării denunţului cu elemente noi de natură să atragă competenţa DNA au fost nesocotite dispoziţiile art. 294 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală („CPP), art. 58 alin. 1 şi 2 din CPP, dispoziţiile procedurale din Legea nr. 78/2000 şi din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 şi art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările ulterioare”, arată Inspecţia Judiciară.

II. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual în efectuarea urmăririi penale:

„Nerespectarea normelor de drept procesual în exercitarea atribuţiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, soluţia de clasare fără a efectua acte de urmărire penală ca urmare a incidenţei unuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale şi, pe de altă parte, să nu dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, întrucât toate faptele reclamate în cauză priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror (art. 294 alin. 3 din CPP şi art. 315 alin. 1 lit. b din acelaşi cod şi respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP)”, mai arată Inspecţia Judiciară.

Totodată, inspectorii judiciari au reţinut în sarcina procurorului şef secţie încălcarea dispoziţiilor art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP, manifestată în raport de măsurile dispuse în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în dosar (în legătură cu desemnarea unui al doilea procuror de caz şi cu semnarea a numeroase adrese întocmite în cauză, transmise altor instituţii, având ca obiect solicitările formulate de către procurorii de caz în interesul urmăririi penale efectuate) şi neexercitarea din oficiu a atribuţiilor privind infirmarea actelor sau măsurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispoziţiilor legale, raportat şi la dispoziţiile art. 30 alin. 1 lit. a din Regulamentul de ordine interioară al DNA, aprobat prin Ordinul nr. 1643/C/15.05.2015 al Ministrului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial nr. 350 din 21 mai 2015.

Acuzaţiile inspectorilor

Inspectorii susţin că urmarea imediată produsă, reţinută în rezoluţie, deşi nu condiţionează existenţa abaterii disciplinare săvârşită în modalitatea identificată (gravă neglijenţă), ar consta în :

- încălcarea gravă a principiului separaţiei puterilor în stat, garantat de art. 1 alin. 4 din Constituţie, ”astfel cum s-a constatat deja prin Decizia nr. 68 din 27.02.2017 pronunţată de către Curtea Constituţională, în raport de conduita adoptată de procurorii cercetaţi, care s-au considerat competenţi să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului”;

- deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, „cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca serviciu public, în raport de faptul că, dată fiind conduita concretă adoptată de procurorii cercetaţi, concretizată în încălcarea normelor de procedură penală arătate, s-a constatat de către Curtea Constituţională, prin aceeaşi decizie, faptul că Ministerul Public nu doar că şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar şi-a şi arogat atribuţii ce aparţin Curţii Constituţionale sau puterii legislative”.

De la cine a pornit sesizarea

Cercetarea Inspecţiei a pornit de la o sesizare formulată în martie 2017 de Jurindex Media SRL, firma deţinută de jurnaliştii Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc, editorii site-ul Lumea Justitiei (Luju), arată Hotnews.ro.

„Lumea Justiţiei” anunţa într-un articol publicat pe data de 29 iunie că Inspectia Judiciară a început cercetarea disciplinară împotriva celor trei procurori. Actiunea disciplinara împotriva celor trei este semnată de inspectorul Pancu Romanescu. Propunerea inspectorului urmează să fie analizată în sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)care poate dispune sancţionarea celor trei procurori cu măsuri care pot merge pana la excluderea din magistratură sau poate respinge propunerea de sancţionare.

Cercetarea disciplinară

„În ceea ce priveşte aspectele sesizate de petantă, vizând faptul că «decizia Curţii Constituţionale din 27.02.2017 care a statuat că procurorii nu au comptenţa de a cerceta acte normative cu caracter de lege nici pe oportunitate nici pe legalitate a demonstrat că DNA nu va avea competenţa să instrumenteze un asemenea dosar», se reţine că, urmare a verificărilor prealabile efectuate în prezenta lucrare, prin rezoluţia din data de 31.05.2017, întocmită de inspectorii judiciari, a fost dispusă în temeiul art. 45 alin 6 lit b din legea 317/2004, privind CSM, republicată, începerea cercetării disciplinare, apreciindu-se că există indicii privind săvârşirea de către procurorii Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheşelu din cadrul DNA Secţia de combatere a infracţiunilor asmililate infracţiunilor de corupţie a abaterii disciplinare prevăzute de art 99 lit t din legea nr 303 /2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată şi modificată”, se arată în Rezoluţia Inspecţiei Judiciare, prezentată de Lumea Justiţiei, publicaţie care a şi sesizat inspectorii.

Sesizarea a vizat şi posibile abateri disciplinare ale Laurei Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, şi Augustin Lazăr (procurorul general al României), în legătură cu care inspectorii au decis clasarea. Potrivit procedurii, Inspecţia Judiciară urmează să stabilească dacă cei trei magistraţi ajung la judecată, în Secţia pentru Procurori a CSM sau dacă acuzaţiile vor fi clasate, arată Mediafax.

Articolul din „Lumea Justiţiei” (Foto)

Cine sunt procurorii cercetaţi

Marius Bulancea este procurorl -şef al Secţiei a II –a de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. Fost consilier al Laurei Kovesi, Bulancea este unul dintre cei doi procurori care au trimis-o în judecată pe Elena Udrea în dosarul “Gala Bute”. Tot el are în instrumentare cazul fostului procuror general Tiberiu Niţu, urmărit penal în dosarul coloanelor oficiale, acuzat că a semnat un protocol pentru echipajele de însoţire de la Poliţia Rutieră prin care a beneficiat de coloana oficială în timpul deplasărilor prin ţară.

Paul Dumitriu  este procuror-şef adjunct al Secţiei a II –a de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. Dumitriu a fost consilier al fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei, a semnat rechizitoriul în dosarul „Transformatorul”, în care fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare. Acelaşi procuror l-a trimis în faţa judecătorilor pe omul de afaceri Ioan Niculae în două dosare. În cazul „Mită la PSD”, Niculae a primit, în aprilie 2015, o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare cu executare. În aprilie 2016, senatorul UNPR Marius Isăilă a fost condamnat, în primă instanţă, la patru ani de închisoare cu executare. Şi acest rechizitoriu a fost semnat de procurorul Paul Dumitriu.

Jean Uncheşelu este procurorul care l-a trimis în judecată pe Victor Ponta, având în investigare şi alte cauze cunoscute. Dosarul privind adoptarea OUG 13/2017  a fost instrumentat de Jean Uncheşelu, înainte ca acesta să fie trimis la Parchetul general, unde, cele mai multe acuzaţii s-au clasat. În ceea ce priveşte infracţiunea de favorizarea infractorului, cauza a fost retrimisă la DNA.

Ancheta, clasată

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a clasat dosarul referitor la OUG 13, a declarat pe 26 iunie purtătorul de cuvânt sl instituţiei. Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache a declarat luni, la Parlament, că decizia Parchetului General de a clasa dosarul privind OUG 13 este una „normală”, în condiţiile în care el a arătat tot timpul că tot ceea ce s-a făcut la Ministerul Justiţiei a fost legal şi constituţional.

 "Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus clasarea cauzei cu privire la infracţiunile de prezentare cu rea-credinţă de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev. de art. 259 al. 1 şi 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri prev. de art. 275 C.p şi fals intelectual prev. de art. 321 C.p", anunţă Parchetul ICCJ, care face o cronologie a disputei juridice cu privire la acest dosar.

Procurorii consemnează că în data de 8 februarie 2017, preşedintele Senatului a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, generat de demersurile procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală.

Curtea Constituţională, în cadrul procesului de examinare a cererii, a analizat  actele de sesizare şi actele procesuale emise,  statuând în decizia nr. 68 din data de 27.02.2017 cu privire la ”faptele reclamate şi cele reţinute în ordonanţa procurorului de caz”, că ”toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracţiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunţului cu privire la legalitatea şi oportunitatea actului adoptat de Guvern.

"Astfel, circumstanţele adoptării actului normativ, luările de poziţie publice contradictorii ale ministrului justiţiei şi ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, ... constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea şi oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competenţă a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activităţii de cercetare penală”", explică Parchetul ICCJ.

De asemenea, ” Curtea, analizând încadrarea juridică a faptelor denunţate, aşa cum este ea configurată de către procuror în ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem, reţine, ”în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000...datorită caracterului de generalitate al unei legi sau ordonanţe, ”folosul” din textul incriminator are în vedere alte ipoteze şi nicidecum ”beneficiul” obţinut de o persoană ca urmare a adoptării unui act normativ, astfel că acesta nu poate fi în niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infracţiuni şi astfel nu poate determina răspunderea penală”, că ” referitor la infracţiunea prevăzută de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999... din analiza elementelor constitutive ale acestei infracţiuni reiese că această normă este incidentă atunci când prezentarea de către membrii Guvernului a datelor inexacte este rezultatul îndeplinirii unei obligaţii legale faţă de cei îndrituiţi să solicite aceste date, Parlamentul, respectiv Preşedintele României.

Or, raportat la starea de fapt descrisă în denunţul formulat şi reţinută în ordonanţa de începere a urmăririi penale emisă de organul judiciar, potrivit căreia ”în mod deliberat ministrul justiţiei a dezinformat Parlamentul României cu privire la intenţiile lui a promova acte normative […] prin procedura ordonanţei de urgenţă” şi că ”în mod deliberat, prim-ministrul României şi ministrul justiţiei l-au dezinformat pe Preşedintele României, înaintea şedinţei de Guvern că nu aveau intenţia să treacă pe ordinea de zi cele două ordonanţe”, Curtea constată că ”datele inexacte” se referă la necomunicarea unor intenţii, care, în viziunea autorilor denunţului şi a organului judiciar, se converteşte în ”dezinformare”.

"Nicio normă legală sau constituţională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Preşedintele României cu privire la ”intenţiile” sale în sensul  includerii pe ordinea de zi a unei şedinţe de Guvern a actelor normative supuse adoptării şi nici să informeze Parlamentul cu privire la ”intenţia” sa de a adopta ordonanţe de urgenţă. Cu privire la acest din urmă aspect, singura obligaţie a Guvernului este de a depune, după adoptare, ordonanţa de urgenţă spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă pentru ca aceasta să intre în vigoare, conform art.115 alin.(5) din Constituţie.” şi că ” pentru alte trei infracţiuni, respectiv infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art.259 alin.(1) şi (2) din Codul penal, infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art.275 din Codul penal, şi pentru infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art.321 din Codul penal... pentru care s-a dispus extinderea... nu sunt de natură a schimba starea de fapt şi de drept a cauzei şi, implicit raţionamentul Curţii Constituţionale în analiza şi soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Guvern", consemnează Parchetul ICCJ invocând decizia CCR.

În concluzie, Curtea Constituţională a decis că ”prin verificarea circumstanţelor în care a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal”, notează Parchetul.

"Având în vedere cele mai sus expuse, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 16 a. 1 lit. b teza I-a cu privire la infracţiunile de prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev. de art. 259 al. 1 şi 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri prev. de art. 275 C.p şi fals intelectual prev. de art. 321 C.p, motiv pentru care, în temeiul art. 315 al. 1 C.p.p  şi au dispus  clasarea cu privire la acestea", precizează procurorii.

Ce se investiga

În dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii DNA au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Anchetatorii au mai decis atunci disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.

Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.

DNA preciza că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.