Se deschid terasele! Ce schimbări mai aduce Starea de Alertă

Terasele urmează a fi deschise, atâta timp cât vor fi respectate regulile de igienă şi distanţare socială.

România intră de vineri în starea de alertă, declarată constituţională de către CCR, însă restricţiile ce limitează drepturile şi libertăţile cetăţenilor, precum cea de călătorie în afara localităţii fără declaraţie, se vor aplica doar după trei zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Deputaţii au decis miercuri seara ca terasele restaurantelor să fie deschise pe perioada stării de alertă, cu condiţia respectării măsurilor de igienă.

Curtea Constituţională a decis că ordonanţa ce reglementează starea de alertă este constituţională, cu condiţia ca îngrădirile drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor să fie făcute printr-o lege organică, dezbătută miercuri de Camera Deputaţilor şi care va intra în vigoare după instaurarea stării de alertă. Acest lucru înseamnă că, de vineri, România intră oficial în starea de alertă, însă restricţiile ce vizează îngrădiri ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, cum este interdicţia de călătorie în afara localităţii de reşedinţă, nu vor putea fi aplicate decât după intrarea în vigoare a legii ce le reglementează. Miercuri, Camera Deputaţilor, care este for decizional, a dezbătut acest proiect de lege al Guvernului, însă a rămas incert momentul în care această lege va şi intra în vigoare. Concret, în aceste zile vor rămâne în vigoare doar restricţiile ce vizează instituţiile şi autorităţile statului şi cele cu privire la activitatea agenţilor economici. Aşadar, restaurantele şi mall-urile vor rămâne închise, slujbele religioase se vor desfăşura în aer liber, însă nu vom putea fi încă sancţionaţi pentru faptul că nu purtăm masca de protecţie sau că nu respectăm distanţarea socială. Totuşi deputaţii au operat o seri de modificări şi în aceste privinţe, terasele urmând a fi deschise spre exemplu, atâta timp cât vor fi respectate regulile de igienă şi distanţare socială.

CCR: Ordonanţa privind starea de alertă, constituţională

Curtea Constituţională (CCR) a decis miercuri că ordonanţa de urgenţă care reglementează regimul stării de alertă este constituţională în măsura în care nu restrânge drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Altfel spus, Guvernul poate impune starea de alertă, dar orice restricţie impusă drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor poate fi făcută exclusiv prin lege adoptată de Parlament. „Curtea, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia nr.152 din 6 mai 2020 privind starea de urgență, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituție, astfel că o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului”, se arată într-un comunicat al CCR. 

Renate Weber, Avocatul Poporului, instituţia care a sesizat CCR, a declarat că deşi Curtea a respins una din sesizările făcute, şi-a arătat fermitatea asupra faptului că restrângerea unor drepturi şi libertăţi chiar şi pe perioada stării de alertă nu poate fi făcută decât printr-o lege organică. 

Când intră în vigoare restricţiile din starea de alertă

Iar Articolul 78 din Constituţie spune clar că orice lege „se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”. Pe de altă parte, Regulamentul Camerei Deputaţilor specifică la art. 134 că orice lege adoptată se trimite preşedintelui spre promulgare doar după împlinirea termenului de două zile, în acest caz, timp în care legea este trimisă Guvernului, Curţii Supreme şi Avocatului Poporului, instituţie care o poate ataca la CCR.

Mai exact, cel mai probabil vom putea fi amendaţi pentru nerespectarea măsurilor decise prin starea de alertă abia de la începutul săptămânii care vine. Pentru a nu aştepta însă până atunci, miercuri, deputatul PNL Florin Roman a depus un amendament, în directă contradicţie cu Constituţia, ca această lege să intre în vigoare imediat după promulgare. „Articolul se bucură de prezumţia de constituţionalitate. Nu e nicio decizie CCR care să dispună în contra”, a explicat un deputat liberal, membru în Comisia Juridică, introducerea acestei prevederi.

Ce sancţiuni a votat Camera Deputaţilor miercuri

Pentru nerespectarea izolării, amenzile contravenţionale ar putea fi între 1.000 şi 5.000 de lei. Circulaţia în intervalele orare interzisă ar putea fi sancţionată cu amendă de la 500 la 2.500 de lei, iar nerespectarea interdicţiei de ieşire dintr-o anumită zonă ar putea fi sancţionată cu amendă de la 500 la 2.500 de lei. În plus, când localitatea/zona se află în carantină, amenda ar putea fi între 1.000 şi 5.000 de lei.

Responsabilitatea individuală, soluţia la vidul legislativ

În lipsa unei legi care să reglementeze restricţiile individuale pe perioada stării de alertă, experţii în sănătate publică susţin că responsabilitatea individuală, a fiecăruia dintre noi, trebuie să fie principalul ghid al acţiunilor noastre. „Din punct de vedere administrativ, poate că vom fi ca şi înainte de pandemie, dar nu cred că lumea pur şi simplu va avea un comportament total diferit în aceste zile. În fapt, nu s-a schimbat nimic, trebuie să ne comportăm la fel. Eu mizez pe faptul că lumea va fi în continuare reţinută şi măcar va aplica cele trei măsuri de prevenire foarte riguros: mască, spălat pe mâini şi distanţare socială”, a declarat profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

Potrivit acestuia, nici măcar eliminarea obligativităţii carantinării persoanelor care sosesc din străinătate, una din modificările propuse marţi de către Senat, nu ar reprezenta o problemă atâta timp cât oamenii înţeleg necesitatea unei asemenea măsuri şi riscurile asupra propriei familii. „Dacă merg acasă şi stau acasă 14 zile în condiţii de izolare, nu trebuie să fie probleme. Cred că nimeni nu este inconştient, mai ales dacă merge acasă, să adopte comportamente la risc prin care să-şi îmbolnăvească propria familie. Chestiunea asta cu domiciliul este aplicabilă şi în România, şi în alte părţi, deci chiar şi dacă va fi vorba de o izolare la domiciliu, ea poate să înlocuiască cu succes carantinarea instituţionalizată dacă este explicată cum trebuie. Cred că noi punem prea mult accent pe partea coercitivă şi mai puţin pe partea educativă şi de conştientizare, şi atunci sigur că ne punem aceste probleme într-o astfel de situaţie”, a mai precizat profesorul Rafila.

37,5% din totalul cazurilor din perioada 4-10 mai s-au înregistrat în Neamţ, Suceava, Bacău, Bucureşti şi Galaţi

România trece de pragul de 16.000 de cazuri

Ţara noastră a ajuns miercuri la 16.002 cazuri confirmate cu noul coronavirus după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate 224 de noi îmbolnăviri. Deşi numărul de noi cazuri este într-o uşoară creştere faţă de ziua anterioară, când se înregistrau doar 190, se observă menţinerea tendinţei de scădere a răspândirii virusului COVID-19, după ce în ultimele patru zile numărul de noi cazuri a rămas sub 250. În acelaşi timp, continuă să crească numărul persoanelor vindecate, ajungând la 7.961, după ce 276 de persoane au fost declarate vindecate în ultimele 24 de ore. De asemenea, bilanţul total al deceselor în ţara noastră a ajuns miercuri la 1016, ceea ce înseamnă că numărul cazurilor active a ajuns la 7.025, după ce în ultimele săptămâni acest indice rămânea constant în jurul valorii de 7.500 de cazuri. 228 de persoane erau internate la secţiile de terapie intensivă. O altă evoluţie de remarcat este scăderea semnificativă a numărului de amenzi contravenţionale acordate în ultimele 24 de ore, doar 107 persoane fiind sancţionate pentru nerespectarea ordonanţelor militare.

Potrivit profesorului Alexandru Rafila, este de aşteptat ca perioada de relaxare să aducă o creştere a numărului de cazuri, însă consideră că acest lucru nu este problematic atâta timp cât nu este vorba de o creştere explozivă de noi îmbolnăviri. „Avem un procent mic din numărul de teste făcut, ceea ce mă face să cred că avem un trend descrescător, să sperăm că el se va menţine în continuare sau măcar să intrăm într-o zonă de platou cu un număr mai mic de cazuri, pentru că atunci putem spune cu siguranţă că mergem pe o pantă descendentă. Problema, probabil, o să apară peste o săptămână, toate ţările după relaxare au înregistrat o creştere a numărului de cazuri. Nici măcar asta nu este îngrijorător, dacă această creştere este limitată şi concentrată în câteva focare care pot apărea. Important este să nu existe o explozie a numărului de cazuri. În Germania, unde rata de transmitere era de 0,6, şi după relaxare s-a ajuns la 0,8 – e o chestie pe care şi-au asumat-o, e normal să se întâmple aşa, nu poţi să iei o măsură de relaxare care intensifică contactele sociale şi să te aştepţi să scadă numărul de îmbolnăviri. La noi, această rată de transmitere este sub 1, în jur de 0,9”, a declarat acesta.