Reuters şi Euronews compară situaţia curentă din România cu cea din decembrie 1989

Reuters şi Euronews compară situaţia curentă din România cu cea din decembrie 1989

FOTO Ioana Moldovan

Postul paneuropean de ştiri şi agenţia Reuters au publicat, vineri seară, analize asupra situaţiei actuale din România în care se fac comparaţii cu cea din decembrie 1989 şi Revoluţia, punctând faptul că OUG 13 „dă timpul înapoi” în ţara noastră.

Ştiri pe aceeaşi temă

Postul paneuropean de televiziune Euronews face o comparaţie între protestele de săptămâna aceasta, din România, şi Revoluţia din 1989.
 
România se confruntă săptămâna aceasta cu cele mai de amploare proteste de după Revoluţia din 1989. Sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a manifesta împotriva modificării codurilor penale prin ordonanţă de urgenţă, spunând că măsura va submina lupta anticorupţie, scrie Euronews, care îi citează pe Cristian Niţoiu, expert în Europa de Est la Aston University, şi Cătălin Dumitru, consultant politic la Kensington Communication.  
 
CARE ESTE MIZA?
 
Manifestanţii au luptat pentru democraţie în 1989; săptămâna aceasta, oamenii spun că luptă pentru a salva părţi-cheie din noul sistem, precum respectarea statului de drept. Acest lucru înseamnă că protestatarii erau mai uniţi la sfârşitul anilor ’80, potrivit lui Niţoiu.
 
„Societatea este foarte polarizată între cei care vor să aibă un sistem de guvernare bazat pe reguli şi pe respect, în timp ce cealaltă jumătate din societate care se simte foarte confortabil să aibă un sistem de guvernare bazat pe patronaj şi pe capacitatea de a ocupa poziţii administrative fără a avea niciun fel de expertiză, ci doar cumpărându-ţi calea către funcţiile respective”, a adăugat el.
 
„Acest nivel de polazirare nu exista în 1989”, a explicat Niţoiu. „(Societatea – n.r.) era mai unificată în 1989 din două puncte de vedere: a scăpa de un dictator şi avansarea către un sistem mai democratic”, a adăugat el.
 
PROFILUL MANIFESTANŢILOR
 
Manifestanţii din ambele perioade erau tineri, deştepţi, însă cei din 1989 erau mai uniţi în opiniile politice, consideră cei doi experţi.
 
“Similarităţile sunt că ambele (categorii – n.r.) sunt formate din tineri”, a afirmat Dumitru. „Acum este vorba şi despre corporatişti, atunci erau aspiranţi-corporatişti”, a adăugat el.
 
„În 1989, erau dornici să facă orice pentru a trăi şi lucra asemeni oamenilor din afara României, din Occident. Acum, majoritatea sunt în sectorul privat. Se duc la serviciu de la 7 la 18 şi după aceea merg să protesteze!”, a subliniat el.
 
Niţoiu precizează că o diferenţă-cheie este că manifestanţii de la sfârşitul anilor ’80 erau mai uniţi politic decât cei de acum. Potrivit lui, ar fi fost imposibil să vezi pe cineva din instituţiile comuniste protestând în timpul Revoluţiei, în timp ce, săptămâna aceasta, au ieşit în stradă şi susţinători dezamăgiţi ai PSD.
 
VIOLENŢE
 
Unul dintre aspectele-cheie ale protestelor de săptămâna aceasta este că mulţi dintre participanţi – poate cu experienţa din 1989 în minte – au învăţat cultura protestului, consideră Dumitru.
 
“Ştiu cum să reacţioneze când cineva vrea să manipuleze protestele şi să implanteze nişte huligani”, a subliniat el. „În urmă cu două zile, a fost demonstrat acest lucru la Bucureşti – ei (manifestanţii – n.r.) s-au retras şi au lăsat huliganii numai cu poliţia”, a adăugat el.
 
“În 1989, erau mai naivi. Au vrut pur şi simplu să meargă şi să lupte, să uite de vieţile lor, de locurile lor de muncă şi de familii, pentru că le era atât de teamă că vor pierde tot şi se vor întoarce să trăiască într-un sistem comunist”, a explicat el.
 
“Acum nu este un război, sunt proteste paşnice. Înţeleg că, dacă stau pe loc, vor câştiga. Era foarte diferit în 1989, erau oameni pe străzi trăgând şi eram mai aproape de un război civil atunci”, a adăugat expertul.
 
MASS-MEDIA
 
Una dintre diferenţele-cheie faţă de 1989 este că atunci exista numai presa controlată de stat; acum sunt mai multe canale, precum şi reţele de socializare.
 
Potrivit lui Dumitru, influenţa Twitter şi Facebook înseamnă că oamenii ies acum în stradă să protesteze mai repede, dar acest lucru face şi guvernele mai precaute, pentru că ştiu că orice incident poate fi publicat rapid pe reţelele de socializare.
 
Niţoiu atrage, însă, atenţia că diversitatea media nu este, neapărat, o evoluţie pozitivă. „Sunt multe informaţii false şi atât de multe ştiri conflictuale, ceea ce înseamnă că oamenii tind să stea în propriile lor bule. Dacă ei cred că Guvernul face abuz de putere, nu ascultă justificarea Guvernului, deşi ar putea exista lucruri legitime în ceea ce spune. Pe de altă parte, oamenii care susţin Guvernul – ei consideră ‘Guvernul ne dă mai mulţi bani şi oferă noi oportunităţi, deci nu ne pasă de corupţie’”, a explicat el.
 

Reuters: Ne-am trezit în 1989 - Ordonanţa de Urgenţă românească dă timpul înapoi

Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern pentru modificarea codurilor penale, care a scos în stradă sute de mii de români, a dat timpul înapoi, spun manifestanţi citaţi de agenţia Reuters într-o analiză.
 
Când un incendiu a distrus clubul Colectiv din Bucureşti, în 2015, victimele au fost duse de urgenţă la spitalul Floreasca: însă unitatea pentru arşi nou-construită, de milioane de euro, nu funcţiona şi nu putea ajuta pe nimeni. În cele din urmă 64 de oameni au murit, iar Guvernul social-democrat a fost doborât după câteva zile de furia populară pentru că nu a impus respectarea normelor antiincendiu, o problem pusă pe seama corupţiei endemice şi a neglijenţei, amintesc jurnaliştii.
 
Frâiele Guvernului au fost predate temporar unei echipe de tehnocraţi, iar procurorii speciali anticorupţie din România şi-au îndreptat privirea asupra unităţii de arşi.
 
Nu avea personal specializat şi fusese lăsată nefolosită. Însă procurorii cred că cineva a avut de câştigat de pe urma proiectului scump, iar aceia nu au fost oamenii răniţi la Colectiv, scrie agenţia.
 
Practicile de achiziţie corupte înfloresc în sectorul public din România, în special în spitale, iar procurorii avertizează că situaţia se va înrăutăţi în urma ordonanţei de urgenţă pe care social-democraţii – aleşi la guvernare în decembrie – au adoptat-o pe 1 februarie, explică Reuters.
 
Măsura a declanşat cele mai ample manifestaţii după căderea lui Nicolae Ceaşescu, în 1989, în timpul căruia darea de mită era un mod de viaţă, comentează agenţia internaţională.
 
„În cazul abuzului în serviciu, contractele de achiziţii publice ar putea fi împărţite în sume mai mici şi oferite separat”, a avertizat Livia Saplacan, purtătoare de cuvânt a DNA. „Până la ordonanţă, aceasta era o infracţiune clară pentru a fi investigată”, a adăugat ea.
 
ABUZUL ÎN SERVICIU
 
Expertul legal Laura Ştefan a declarat pentru Reuters că pragul prejudiciului fixat prin ordonanţă, 200.000 de lei, va face corupţia mai greu de anchetat.  
 
Mai îngrijorător este că ordonanţa reduce pedeapsa maximă pentru abuzul de putere ce duce la un prejudiciu de peste 200.000 de lei de la şapte ani, la trei.
 
“La (infracţiunile pasibile – n.r.) de mai puţin de cinci ani de închisoare, anchetatorii nu pot folosi supraveghere tehnic sau interceptări şi nici mandate de arest preventiv”, ceea ce îngreunează strângerea de dovezi, a adăugat Ştefan.
 
Manifestanţii spun că ordonanţa este făcută special pentru a scăpa zeci de oficiali din toate partidele, în special pe liderul partidului de la guvernare, Liviu Dragnea, care sunt judecaţi pentru abuz de putere.
 
Guvernul neagă acest lucru, spunând că decretul, precum şi proiectul de lege al amnistiei, sunt menite să reducă supraaglomerarea din închisori şi să armonizeze codurile penale cu deciziile recente ale Curţii Constituţionale.
 
Cele mai recente proteste sunt de mult mai mare amploare decât cele care au avut loc după incendiul din Colectiv. Atunci, social-democraţii s-au dat repede deoparte – alegerile erau la numai un an distanţă, iar partidul nu ar fi avut de câştigat dacă s-ar fi agăţat de putere, comentează autorul materialului.
 
De această dată au început de numai o lună un mandat de patru ani, cu o majoritate confortabilă în Parlament, obţinută în urma promisiunii de a creşte pensiile şi salariile. Într-una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, mulţi se tem mai mult că nu au cu ce să îşi hrănească familiile decât de costul corupţiei, explică Reuters.
 
PROVOCAREA LEGALĂ
 
Premierul Sorin Grindeanu, ales personal de Dragnea pentru a conduce Guvernul, pentru că şeful său nu are dreptul să ocupe această funcţie, după ce a fost condamnat pentru fraudă electorală, a exclus posibilitatea de a retrage măsura. Aceasta va intra în vigoare săptămâna viitoare, însă a fost contestat la Curtea Constituţională.
 
Unii analişti spun că Guvernul speră că instanţa va anula cele mai controversate elemente ale ordonanţei de urgenţă. Acest lucru va domoli protestele, fără ca Guvernul să facă o întoarcere dureroasă la 180 de grade.
 
“Cred că există un nivel de acceptare că Guvernul nu va retrage ordonanţa, dar Curtea Constituţională va respinge cel puţin o parte din ea, inclusiv articolul contestat privind abuzul în serviciu”, a explicat Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai. „Ne aflăm în afara cadrului constituţional”, a adăugat el.
 
“Acest lucru arată cum sistemele, în general şi al nostru în special, sunt extrem de vulnerabile la presiunea autorităţilor”, a subliniat Mişcoiu.
 
Mirela Motaru, un designer vestimentar în vârstă de 45 de ani, care s-a alăturat protestelor de joi de la Bucureşti, a mărturisit pentru Reuters că a speriat-o ordonanţa de urgenţă. „Dacă pot da o lege peste noapte, o pot face din nou. Ne-am culcat în 2017 şi ne-am trecit în 1989”, a spus ea.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările