Plângerea lui Kovesi la CEDO, în procedură accelerată

Plângerea lui Kovesi la CEDO, în procedură accelerată

Tudorel Toader si Codruta kovesi FOTO Inquam Photos

Plângerea cu privire la modul în care a fost revocată din funcţia de şef al DNA, depusă de Laura Codruţa Kovesi la CEDO a intrat în procedura de urgenţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) informând agentul guvernamental al Romaniei că speţa va fi tratată cu prioritate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astfel, potrivit procedurii instanţei europene, părţile au termen până pe 19 martie, pentru a ajunge la o soluţionare pe cale amiabilă a litigiului. În cazul în care doreşte înţelegerea, Executivul trebuie să comunice în acest termen care este propunerea concretă pentru fosta şefă DNA. În cazul în care nu se ajunge la o soluţie amiabilă, Guvernul de la Bucureşti are la dispoziţie 6 săptămâni să trimită la CEDO propria apărare. 
 
Instanţa europeană a decis prioritizarea acestei cauze în baza art 41 din regulametul curţii ce dă dreptul acesteia să stabilească ordinea plângerilor în baza importanţei şi urgenţei reprezentate de acestea. „Curtea a decis să trateze cu prioritate prezenta cauză în temeiul art. 41 din Regulamentul Curţii”, se arată în comunicarea CEDO. 
 
„Sunt situaţii în care CEDO poate proceda aşa, pentru că dacă ar pune-o la rând ar dura ani de zile. Este o procedură normală, care se aplică în situaţiile importante. În acest caz este o problemă clară. Kovesi a fost revocată în baza unui conflict între preşedinte şi ministrul Justiţiei, însă pe ea nu a întrebat-o nimeni nimic. Chiar şi preşedintele, atunci când este revocat, are dreptul să dea explicaţii în faţa Parlamentului. În acest caz, ministrul şi preşedintele s-au bătut între ei, iar ea a fost o victimă. Sigur, CCR a decis că ministrul are dreptate, dar pe ea nu a întrebat-o nimeni nimic, iar convenţia CEDO spune că oricine are dreptul să se adreseze unei instanţe. Sunt curios ce va spune CEDO, pentru că, de principiu, împotriva unei decizii CCR nu te poţi plânge”, a explicat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean.
 
În ceea ce priveşte efectele unei posibile decizii favorabile pentru fosta şefă DNA, experţii în drept subliniază că sentinţa se va adăuga listei lungi de condamnări a României la CEDO, instanţa neputând impune obligaţii ţării noastre. „Nu cred că va avea vreo consecinţă, alta decât că România va fi arătată din nou cu degetul, şi toate ţările UE, ce respectă jurisprudenţa CEDO, nu e cazul României aici, nu ar mai putea aplica o astfel de procedură. Altfel nu va exista nicio obligaţie de a schimba vreo lege sau ceva. Curtea nu va putea s-o pună înapoi în funcţie, ei doar condamnă statul pentru încălcarea unui drept. CEDO nu va spune «Schimbaţi legile»! Oricum, ministrul Justiţiei a încălcat legile, nu Kovesi. Revocarea ei a fost un amestec flagrant în separaţia puterilor în stat”, a adăugat Zegrean.
 
În ceea ce priveşte scopul acestei plângeri, fosta şefă a DNA a susţinut că principalul motiv este stoparea unor astfel de proceduri de revocare a procurorilor şefi din parchetul general. „Nu am solicitat niciun fel de despăgubiri, ci doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive şi altor procurori cu funcţii de conducere, pentru că această decizie poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deţine o funcţie de conducere în Ministerul Public”, a explicat Laura Codruţa Kovesi.
România rămâne una din campionale de la CEDO, la numărul de condamnări primite, alături de Rusia şi Turcia
Augustin Zegrean
Fost preşedinte al Curţii Constituţionale 
Şi cazul de la Olt, în procedură de urgenţă
 
Tot ieri Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a transmis că a înregistrat solicitarea trimisă de Tribunalul Olt cu privire la obligativitatea recomandărilor MCV pentru România. Instanţa europeană a decis ca acest dosar să fie judecat în procedură accelerată, fapt catalogat de experţii din sistem drept un semnal clar că instituţiile europene au luat seamă de reformele din justiţia din ţara noastră. „Este clar că măsurile legislative iniţiate de Tudorel Toader au consecinţe la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dovedind că politica actualei coaliţii este una distructivă şi anti-europeană. După ce cetăţenii ţării au apărat în stradă statul de drept, acum este râmdul magistraţilor să facă acelaşi lucru”, a declarat Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Universitatea Bucureşti. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: