Peste 1.000 de documente publicate de Wikileaks conţin referiri la România

Site-ul Wikileaks.org a publicat duminică un număr total de 1.022 de documente care conţin referiri la România, dintre care 830 provin de la ambasada SUA la Bucureşti, potrivit site-ului de informaţii.

Un număr de 38 de documente din cele provenite de la ambasada Statelor Unite la Bucureşti sunt clasate drept secrete ("secret"), în timp ce 368 sunt publice ("unclassified"), iar 424 sunt confidenţiale ("confidential"). Telegramele ambasadei SUA la Bucureşti au fost trimise în perioada decembrie 2004 - februarie. În 12 decembrie 2004 a avut loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, care a fost câştigat de Traian Băsescu, iar la putere a venit Alianţa D.A.

În 2005, ambasada Statelor Unite a transmis 129 de documente (patru secrete, 50 confidenţiale şi 75 neclasificate). Din 2005, România a pus la dispoziţia SUA facilităţi militare la Mihail Kogălniceanu şi Babadag.

Un număr de 183 de telegrame au fost trimise numai în 2006, perioadă în care situaţia politică din România începuse să fie agitată. În cadrul Coaliţiei de guvernare Alianţa D.A. începuse să apară semne de tensiune. Momente semnificative sunt şi anunţul liberalilor (iunie 2006) în care cereau retragerea trupelor româneşti din Irak, dar şi scandalul închisorilor CIA din România. Totodată, în 2006, preşedintele Traian Băsescu (iulie) s-a aflat în vizită oficială la Washington, iar Omar Hayssam a fugit din ţară.

În 2007 ambasada SUA a transmis 159 (trei secrete, 102 confidenţiale, 54 neclasificate), iar în 2008 a transmis 142 de mesaje (şapte secrete, 68 confidenţiale şi 67 neclasificate). 2008 a fost anul în care România a găzduit pentru câteva zile summitul NATO, la care au venit şefi importanţi de state şi de guvern. Cu prilejul summitului, preşedintele SUA de atunci, George W. Bush, a purtat o serie de convorbiri bilaterale cu preşedintele Băsescu, al cărui oaspete a fost la Neptun, precum şi cu premierul Emil Boc.

Un alt an în care ambasada Statelor Unite de la Bucureşti a transmis numeroase mesaje a fost 2009, anul în care România a contractat împrumutul de la FMI, UE, Banca Mondială şi BERD (25 martie) în valoare de 20 de miliarde de euro. Astfel, dintre cele 172 de telegrame transmise, opt au fost secrete, 62 confidenţiale şi 102 neclasificate. Totodată, 2009 a fost un an electoral. În urma celui de al doilea tur de scrutin, organizat în 6 decembrie, Traian Băsescu a mai câştigat încă un mandat de preşedinte. Anterior alegerilor, vicepreşedintele american Joe Biden a fost în vizită la Bucureşti, unde a rostit un discurs-cheie, destinat să asigure ţările din Europa de Est, îngrijorate eventual de “resetarea” anunţată de Washington în relaţiile cu Moscova, că SUA continuă să îşi menţină neschimbat interesul pentru această zonă.

În 2010, au fost trimise numai 20 de mesaje - unul secret, unul confidenţial şi 12 neclasificate. În 3 februarie, ca urmare a şedinţei CSAT, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că România a acceptat invitaţia preşedintelui american Barack Obama de a participa la dezvoltarea sistemului antirachetă şi că, pe baza acestui acord, pe teritoriul nostru vor fi amplasate componente ale scutului. Anunţul lui Traian Băsescu a stârnit reacţii puternice din partea Rusiei.

Site-ul Wikileaks a început duminică să publice o serie de documente strict secrete ale Departamentului de Stat din SUA. Astfel, un număr de 251.287 de documente trimise de diplomaţi americani la Washington, conţinând schimburi de informaţii confidenţiale sau secrete între 274 de ambasade, consulate sau misiuni diplomatice din întreaga lume şi Departamentul de Stat american. Telegramele vizează perioada 28 decembrie 1966 - 28 februarie 2010.

Dintre acestea, doar 15.652 de telegrame sunt clasate ca "secrete".

Ţara la care s-au făcut cele mai multe referiri este Irakul (15.365), cele mai multe telegrame au fost trimise de la Ankara, capitala Turciei (7.918), iar de la biroul Secretarului de Stat au fost trimise 8.017 de documente, potrivit site-ului de informaţii.

Oficialii SUA au declarat în repetate rânduri că publicarea conţinutului unor astfel de documente strict secrete ar putea pune în pericol siguranţa naţională.