Pentagonul ar trebui să retragă militarii din Icirlik-Turcia. Mihail Kogălniceanu, potenţial înlocuitor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Incirlik găzduieşte, în prezent, aproximativ 50 de arme nucleare FOTO U.S. Air Force/ Airman 1st Class Devin M. Rumbaugh
Incirlik găzduieşte, în prezent, aproximativ 50 de arme nucleare FOTO U.S. Air Force/ Airman 1st Class Devin M. Rumbaugh

Relaţiile dintre Washington şi Ankara s-au prăbuşit în ultimii ani în contextul divergenţelor pe o serie de teme majore, iar expertul Michael Rubin susţine că Pentagonul trebuie să părăsească baza Incirlik şi că baza de la Mihail Kogălniceanu ar fi o alternativă la îndemână.

Michael Rubin, analist la American Enterprise Institute, susţine că Pentagonul ar trebui să-şi retragă militarii de la baza aeriană Incirlik din Turcia şi că Mihail Kogălniceanu ar fi una dintre alternativele viabile la baza turcească.

Decizia ar fi necesară în contextul în care administraţia de la Ankara, condusă de preşedintele Recep Erdogan, manifestă o ostilitate tot mai pronunţată faţă de Occident, arată analistul într-un comentariu pentru „Washington Examiner”. 

Relaţiile dintre Washington şi Ankara s-au prăbuşit în ultimii ani în contextul divergenţelor pe o serie de teme majore, precum achiziţia de către Turcia a sistemului antirachetă S-400 din Rusia. Drept urmare, Forţele Aeriene ale Turciei au fost excluse din programul de înzestrare cu avioane de generaţia a cincea F-35, deşi piloţii executau deja programe de pregătire în SUA. 

„În timpul Războiului Rece, Incirlik a fost crucială. Baza a sprijinit zborurile de supraveghere U-2, operaţiunile SUA în timpul crizei din Liban din 1958, eliberarea Kuweitului din 1991 şi, cel mai recent, lupta împotriva talibanilor. Incirlik găzduieşte, de asemenea, aproximativ 50 de arme nucleare”, susţine Michael Rubin, care a mai afirmat că baza din Turcia nu mai este una sigură pentru Pentagon. Analistul mai arată că retragerea militarilor americani din Turcia nu ar afecta operaţiunile SUA în Orientul Mijlociu şi regiunea pontică deoarece US Army are acum la dispoziţie alternative: baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România şi baza navală Souda Bay din Grecia. „Pentagonul ar fi trebuit să abandoneze Incirlik acum un deceniu”, a subliniat expertul, care mai susţine că baza din Turcia nu mai reprezintă în prezent un punct strategic.

Câştiguri pe toate planurile

Analiştii militari au explicat pentru „Adevărul” de ce este posibilă o astfel de decizie. „O mutare a bazei americane în România poate avea loc din motive strategice, pe fondul unor relaţii turco-americane care scârţâie tot mai des. Pentru România, o astfel de decizie vine cu mai multe avantaje. În primul rând, în mod evident, creşte nivelul de securitate în zonă, dar nu trebuie neglijată nici partea economică, pentru că o sosire masivă a militarilor americani înseamnă, între altele, locuri de muncă noi pentru români şi o dezvoltare zonală accelerată.

Ar creşte nivelul de securitate în zonă, iar o sosire masivă a militarilor americani înseamnă şi locuri de muncă pentru români Aurel Cazacu analist militar

Trebuie spus că nu trebuie să ne temem de o astfel de decizie aliată şi de modul în care va reacţiona Moscova. Sigur, lui Putin nu o să-i pice prea bine această mutare a americanilor. Totuşi, în sinea lui se va bucura pentru că va putea accelera retorica pe linie patriotică cu ajutorul căreia speră să ajungă la sufletul rusului de rând. Oricum, mutarea capabilităţilor militare de la Incirlik la Mihail Kogălniceanu ar necesita o serie de investiţii serioase, deoarece muniţia nucleară are nevoie de condiţii speciale de depozitare, dar există bani la nivelul Pentagonului. Şi avem firme calificate care pot executa astfel de lucrări complexe sub supravegherea specialiştilor americani”, a precizat analistul militar Aurel Cazacu.

La rândul lui, fostul director SRI Costin Georgescu a explicat de ce România este acum un punct strategic pentru SUA. „Cu bază la Kogălniceanu, aliaţii vor avea acces imediat la zona Mării Negre şi la Dunăre. O astfel de bază poate supraveghea nu numai zona României, dar şi a Bulgariei şi Greciei.

Cu bază la Kogălniceanu, aliaţii vor avea acces imediat la zona Mării Negre şi la Dunăre Costin Georgescu fost director SRI

Şi nu trebuie uitat că MApN are un proiect mare de investiţii în Kogălniceanu, proiect care va permite mărirea capacităţii de cazare şi care sigur nu este pus în practică fără o gândire tactică prealabilă. Oricum, mutarea militarilor americani în zona va aduce un profit bunicel autorităţilor locale şi nu numai. Toate activităţile economice vor exploda, ca să spun aşa”, a precizat Costin Georgescu. 

De zeci de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima

Bombele nucleare de tip B61 care se află la Incirlik nu se ţin în hangare obişnuite, ci în unele blindate, un soi de buncăre. Mai mult, acestea sunt dotate cu sisteme electronice de monitorizare şi control. Este vorba de echipamente TV cu circuit închis, detectoare de mişcare sau dispozitive de imagistică termică. În plus, accesul în incintele respective este strict restricţionat. În aceste buncăre, bombele de tip B61 nu sunt aşezate pur şi simplu, ci sunt aranjate pe rastele ramforsate. Pentru că sunt foarte solid construite, aceste rastele sunt comparate de militari cu nişte seifuri.

Bomba nucleară B61 a fost proiectată în anii ’60 în celebrul Laborator Naţional din Los Alamos, New Mexico, unde au fost concepute şi bombele lansate la Hiroshima şi Nagasaki. A cunoscut peste zece variante constructive concepute pentru diverse tipuri de ţinte. B61 este o bombă neghidată, care este lansată asupra ţintelor din avioane de luptă. Nu trebuie confundată cu racheta de croazieră Matador MGM-1, care a fost iniţial dezvoltată sub denumirea B-61. Deşi nu a fost anunţat oficial, specialiştii consideră că această bombă are o putere cuprinsă între 0,3-400 kt, în funcţie de cum este  setată. Spre comparaţie, puterea bombei care a distrus Hiroshima a fost cotată la 15 kt. B61 s-a construit în 3.155 de exemplare, dar 1.700 au fost retrase fiind vorba de variante mai vechi, depăşite. Sigur, toate aceste date sunt aproximative, militarii americani nefăcând publice cifrele oficiale.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite