Procurorul General gafează: a trimis greşit cererea DNA pentru anchetarea lui Valerian Vreme, Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu

Procurorul General gafează: a trimis greşit cererea DNA pentru anchetarea lui Valerian Vreme, Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu

În curând cei nouă foşti miniştri vor afla dacă pot fi urmăriţi penal

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a trimis în această dimineaţă Ministerului Justiţiei, Preşedinţiei şi Parlamentului European cererea prin care procurorii DNA cer aviz pentru anchetarea celor nouă foşti miniştri acuzaţi de corupţie. În timp ce Opoziţia anunţă că va vota pentru anchetarea suspecţilor, partidele aflate la putere susţin că mai întâi vor „analiza“ probele, apoi vor lua o decizie.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Cererea procurorilor anticorupţie a ajuns marţi după-amiază la Camera Deputaţilor, potrivit unor surse din conducerea acestui for legislativ, citate de Mediafax.

Ca urmare, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor se va reuni miercuri dimineaţă, la ora 9.45, pentru a decide parcursul şi calendarul în ceea ce priveşte această cerere a DNA, au menţionat sursele citate.

UPDATE Ministerul Justiţiei a trimis, la rândul lui, către Parlament, solicitarea venită de la Parchetului General cu privire la Valerian Vreme, Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu.

Procurorul General al României, Tiberiu Niţu, a înaintat în urmă cu puţin timp cererea formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)

Foştii miniştri, între care o parte sunt actualmente deputaţi, senatori sau europarlamentari, sunt acuzaţi de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani şi abuz în serviciu. 

Specialiştii în drept susţin însă că potrivit legii, cererea pentru trei dintre foştii miniştri care acum sunt deputaţi sau senatori trebuia trimisă Parlamentului şi nu Ministerului Justiţiei.

„Decizia 270 din 2008 spune că Parchetul General trimite astfel de cereri direct la Parlament. În plus, legea precizează că Parchetul General trimite solicitări la Ministerul Justiţiei doar când este vorba despre cereri de arestare sau de percheziţii”, au explicat sursele citate.

Mai exact, potrivit deciziei Curţii Constituţionale numărul 270 din 10 martie 2008,  „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi a foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator.

De asemenea, în aceeaşi decizie Curtea arată că Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Preşedintele României pentru a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului şi a foştilor membri ai Guvernului, care, la data sesizării, nu au şi calitatea de deputat sau de senator”, se arată în decizia Curţii Constituţionale.

Într-un comunicat emis de procurorii Parchetului General se arată că „procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

Ecaterina Andronescu (în prezent senator în Parlamentul României), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

Valerian Vreme (în prezent deputat în Parlamentul României), sub aspectul săvârşirii infracţiunii abuz în serviciu;

Şerban Petru Mihăilescu (în prezent senator în Parlamentul României), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.”

Cazul Chiţoiu nu i-a pus probleme Procurorului General 

În alte cazuri, Procurorul General nu a greşit instituţia atunci când a trimis cererea de avizare a urmăririi penale. Astfel, în februarie anul acesta, procurorii DNA cereau aviz pentru declanşarea urmăririi penale faţă de fostul ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu, iar Parchetul General spunea într-un comunicat că Tiberiu Niţu a transmis la rândul lui solicitarea către Camera Deputaţilor din care Chiţoiu făcea parte.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Parlamentului României – Camera Deputaţilor referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Daniel Chiţoiu, fost ministru al Finanţelor Publice şi membru al Camerei Deputaţilor, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 248 din Codul penal 1968 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, şi constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice şi reţinute în referatul menţionat”, se arăta în comunicatul remis presei de Parchetul Curţii Supreme la vremea respectivă. 

Parlamentul European, sesizat pentru Dan Nica

Totodată, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Dan Nica (în prezent europarlamentar), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Preşedintele, solicitat pentru 5 foşti miniştri

De asemenea, Tiberiu Niţu a transmis preşedintelui României referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

Adriana Ţicău (fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

Gabriel Sandu (fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

Daniel Funeriu (fost ministru al Educaţiei şi Cercetării), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu;

Alexandru Athanasiu (fost ministru al Educaţiei şi Cercetării), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

Mihai-Nicolae Tănăsescu (fost ministru al Finanţelor Publice), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani“, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

PSD anunţă că va „analiza“ probele, Opoziţia votează pentru anchetare

„PSD nu va bloca accesul la Justiţie, dar nu vă pot spune cum vom vota. Nu s-a discutat încă la partid cum vom vota. Să vedem raportul comisiei juridice şi ce conţine cererea“, a declarat vicepreşedintele Comisiei Juridice, deputatul PSD Florin Iordache, principalul actor al nopţii dinaintea zilei cunoscută ca „marţea neagră“ a Parlamentului.

Acelaşi răspuns, plus o argumentare mult mai minuţioasă, am primit şi din partea senatorului PSD, Ioan Chelaru, specialistul PSD în drept penal şi constituţional, care ne-a explicat procedura pe care o urmează PSD în astfel de cazuri.

„De 40 de ani fac avocatură. Primul lucru pe care l-am învăţat a fost să ascult toate părţile, să consult dosarul şi apoi să-mi exprim o părere. La PSD se face în următorul fel: se văd probele, se consultă specialişti şi apoi exprimăm o poziţie“, a explicat senatorul Ioan Chelaru.

Nici PC, partid-breloc al guvernării Victor Ponta, nu se poate pronunţa înaintea unei judecăţi a faptelor prezentate de DNA. „Nu am discutat nimic în interiorul partidului. Aţi sunat puţin cam devreme. Nu putem să ne pronunţăm înainte să vedem cererea“, a spus şi deputatul PC, Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, acelaşi for care a amendat pe sub mână Codul Penal în marţea neagră a Parlamentului.  

Nici UDMR, partid aflat la guvernare alături de PSD, nu a reuşit să se dumirească în privinţa acuzaţiilor venite din partea procurorilor anticorupţie. „Trebuie să primim o sesizare, un material. Până atunci nu avem ce discuta. La noi fiecare parlamentar votează conform conştiinţei, nu este o decizie a partidului“, a spus şi deputatul Marton Arpad.

„Vom vota pentru ridicarea imunităţii“

De partea cealaltă, cea mai puternică voce a Opoziţiei, Klaus Iohannis, preşedintele PNL şi candidatul ACL la Preşedinţie, respinge din start posibilitatea construirii unui scut în jurul celor trei miniştri care beneficiază de imunitate parlamentară.  „Noi vom vota pentru încuviinţarea începerii procesului de verificare din partea procurorilor. Noi trebuie să avem puterea să spunem, da. Răspunsul meu e valabil, indiferent cine este în cauză“, a spus Klaus Iohannis, la Adevărul Live.

Adriana Săftoiu, purtătorul de cuvânt al PDL, a spus că partidul condus de Vasile Blaga are aceeaşi poziţie ca cea exprimată de prezidenţiabilul comun al celor două partide aflate în alianţă.

Deşi doi dintre cei nouă miniştri suspectaţi de fapte de corupţie aparţineau PMP în momentul declanşării acestui scandal, partidul în fruntea căruia se află Elena Udrea nu se va opune cererii de încuvinţare a urmăririi penale formulate de DNA. „PMP va vota împotriva blocării în Parlament a cererii DNA în privinţa foştilor miniştri care sunt implicaţi în dosarul legat de licenţele Microsoft. PMP nu va contribui la ridicarea în Parlament a unui zid împotriva anchetei penale“, se arată în răspunsul PMP solicitat de „Adevărul“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: