VIDEO „Naşii” tot iau şpăgi, dar îşi aleg „chiorii” cu grijă

Ancheta procurorilor i-a speriat, dar tentaţia banului pare în continuare mare. Foto: Arhiva Adevărul

Anchetarea, de luna trecută, a peste 70 de controlori şi inspectori CFR nu a speriat prea tare. Reporterii „Adevărul“ au testat corectitudinea „naşilor“ cu camera ascunsă. Singura schimbare e că aceştia iau şpaga cu mai multă atenţie.

Cea mai mare acţiune

a procurorilor împotriva corupţiei din CFR a avut loc la sfârşitul lunii trecute. Până atunci, în 22 de ani, procurorii mai prinseseră sporadic controlori luând mită de la călători clandestini. Investigaţiile aprofundate din urmă cu trei săptămâni au scos însă la iveală o adevărată reţea naţională de şpăgi. Dintre cei 70 de şefi de tren, însoţitori de garnitură şi revizori reţinuţi de procurori, niciunul nu a fost arestat.

Credeţi că cei neprinşi au renunţat la nărav? Nu. Reporterii „Adevărul“ au mers cu trenul pe mai multe rute pentru a verifica efectul acestei acţiuni fără precedent a procurorilor. Rezultatul? „Naşii“ continuă să ia şpagă, dar sunt mult mai atenţi de la cine iau şi se uită circumspect împrejur.

Mai mult, corupţia din CFR i-a inspirat pe cei de la firmele private de transport feroviar. „Vrei să mergi cu «naşu’»“? Noi îţi dăm ocazia“, este sloganul unei astfel de companii private.

Bani luaţi cu vârful degetelor

Miercuri dimineaţă, pe 14 noiembrie, am cumpărat bilet din Gara de Nord pentru Ploieşti şi ne-am urcat în primul tren Regio. La mijlocul distanţei a apărut controlorul. În vagon nu erau mai mult de 10 persoane şi toţi aveau bilet. „Naşu’“ a compostat tichetele celorlalţi, iar în dreptul meu s-a trezit cu o bancnotă de 5 lei. S-a uitat speriat la mine, a ridicat mâinile mai întâi, în semn de protest. A întors capul în toate părţile, a văzut că e în siguranţă, apoi a luat banii tacticos, cu două degete. „Până unde?“, a întrebat el în şoaptă. I-am spus că până la Ploieşti, iar el a dat aprobator din cap, după care s-a îndepărtat.

De la Ploieşti, ne-am urcat într-un alt tren Regio. Am pornit spre Urziceni, după ce mai întâi ne-am luat bilet. Nu trece mult şi apare… „naşa“. În compartiment, compostează biletele celor trei elevi, iar când vede banii întinşi de „călătorul fraudulos“ cere pe un ton răspicat: „Biletul!“. I-am spus că nu am şi a găsit soluţia. „Pregătiţi banii pentru bilet. Vă dau eu acum“, a spus „naşa“ în timp ce din geantă a scos chitanţierul. Am oprit-o şi i-am arătat că sunt în regulă. A compostat biletul, apoi a ieşit din compartiment trântind uşa.

O explicaţie sociologică: altruismul

La Urziceni ne-am urcat într-un alt tren spre Bucureşti. „Naşul“ a apărut repede. A întrebat de bilete două femei în vârstă. Nu aveau, dar i-au întins „darul”. Bagă repede banii în buzunar, cu o mişcare abilă, apoi ajunge la reporterul - „călător fraudulos“. Îi întind banii, dar mă lovesc de un refuz categoric. „Nu se poate”. Se aşază în faţa reporterului-călător şi scoate din geantă chitanţierul. Îi arătăm biletul şi nu mai taie chitanţă. Controlorul s-a uitat lung, dar nu s-a oprit însă din completat chitanţierul.

„Tai pentru doamnele, că mi-au dat bani pentru bilet“, explică el, înţelegând că l-am testat. Începe să explice că angajaţii CFR fac, de fapt, un bine călătorilor fără bilet. „Lumea e săracă, dom’le. Dintr-o pensie de câţiva lei, de unde să îşi mai cumpere şi bilet?“. Explică apoi că au o meserie periculoasă şi prost plătită. „Nouă ne-ar trebui pază în trenuri, că sunt tot felul de ciudaţi cărora nu ai ce să le faci. Şi la salariul nostru…. Ştiţi cât am salariu? 1.100 de lei!“, se plânge „naşul“ Nicu Râpeanu, care s-a şi recomandat. Ajungem la destinaţie şi, pe un ton serios, încearcă să afle dacă a dat de belea sau nu. „Deci? Sunt în regulă?“

Un „naş“ corupt şi telegenic

A doua zi schimbăm Regio cu un InterRegio. Preţuri mai mari, şpaga mai mare. Ne-am îmbarcat în trenul de Iaşi cu gândul să coborâm la prima, la Ploieşti. Singur pe holul trenului, încercăm să-l ademenim pe „naş“. Refuză bancnotele din mâna şi scoate chitanţierul. Când i se arată biletul, întreabă aproape retoric: „M-aţi încercat?“.

La întoarcere am avut mai mult succes. Trenul ce mergea spre Capitală dinspre Galaţi, tot InterRegio. Apare controlorul. Îi întindem generos o bancnotă de 10 lei, în condiţiile în care biletul costă 17.40 lei. Zâmbeşte şi pare tentat. Se scarpină în cap, se uită împrejur, apoi verifică toaleta trenului să vadă dacă nu i se pune la cale un flagrant. Vede că nu-i nimeni, iar privirea i se opreşte chiar asupra camerei-breloc.

„Mă filmezi cu ceva? Arăt bine?“, întreabă el, uitân-du-se fix în obiectiv. Nu a realizat că era filmat. Tentaţia era mare şi, cu toate suspiciunile pe care le avea, mi-a luat repede banii din mână şi bancnota a dispărut în buzunarul de la pantalonii „naşului“. Zâmbeşte mulţumit şi ne oferă un loc în compartiment. Civilizaţie europeană. 

Navetiştii, „chiorii“ cei mai siguri

Un angajat CFR explică modul în care funcţionează „mersul cu naşu’“ după acţiunea procurorilor braşoveni de luna trecută. Sub protecţia anonimatului, el ne-a dezvăluit că toţi sunt acum mult mai precauţi şi nu mai acceptă bani de la oricine. „Navetiştii sunt cunoscuţi, sunt aceiaşi. De la ei iau bani, dar mai întâi examinează bine călătorii din vagon. Dacă i se pare ceva suspect, nu acceptă bani. Mai iau de la persoanele foarte în vârstă, de la ţăranii care nu reprezintă un pericol“, a explicat, sub protecţia anonimatului, ceferistul.

Reţeaua piramidală „Naşul“, cu baza în WC-ul trenului

ll Fenomenul micii corupţii din CFR a fost unul rar investigat de procurori, dar anchetatorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov par să fi pornit cea mai complexă investigaţie împotriva  angajaţilor CFR.

Nu mai puţin de 81 de angajaţi CFR suspecţi de fapte de corupţie au fost duşi la Parchet pentru audieri. Conform procurorilor, cercetările vizează 200 de angajaţi (controlorii, şefii de tren, dar şi cei din supracontrol - revizorii) ai regionalelor CFR Călători din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Craiova.

Volumul şpăgilor, mai mare decât se credea

Potrivit CFR, călătorii fără bilet reprezintă 30 la sută din numărul clienţilor CFR. Anul trecut, numărul de pasageri CFR a fost de 60,7 milioane de persoane. O treime dintre aceştia, 26,04 milioane de pasageri, au mers „cu naşul“. Conform unei analize făcute de site-ul econtext.ro, distanţa medie parcursă cu trenul este de circa 100 de kilometri de călător. În medie, biletul pentru o distanţă de 100 de kilometri este în jur de 15 lei pentru trenurile Regio, 30,1 lei InterRegio şi 41,6 lei pentru InterCity. Şpaga către controlori este, în general, la jumătate din preţul biletului. Valoare medie este de 20 lei pe călătorie.

Astfel, cei 26,04 milioane de pasageri clandestini au dat şpăgi anul trecut în valoare de 520,8 milioane de lei (120 de milioane de euro). Cu aceasta sumă, se specifică în analiză, s-ar putea plăti angajaţilor CFR salarii lunare de circa 400 de euro. 

Necolaiciuc: „Sistemul e bine pus la punct“

Fost director general al CFR Mihai Nicolaiciuc susţine că vârful piramidei nu este foarte sus. O parte din bani ajunge cel mult la nivelul directorilor adjuncţi din CFR. „Directorii se schimbă foarte des. Este imposibil să intre în sistem foarte repede. Controlorul păstrează cam 30%, toată lumea ştie. Sistemul este bine pus la punct“, a spus acesta într-un interviu recent.

Dicţionarul mitei la CFR Călători
l„Chiorii“–  călătorii fără bilet
l „A lua geanta“– a da mită pentru obţinerea unui post de însoţitor de tren (controlor)
l „A lua cocarda“ sau „a lua dunga roşie“–   a da mită pentru obţinerea postului de şef de tren (are centură diagonală roşie)
l„A întoarce haina“ –  a da mită pentru obţinerea postului de revizor (supracontrol). I se mai spune şi „civilu’“.