Motivarea din Dosarul Colectiv. Infracţiunile inculpaţilor, generate de lăcomie şi iresponsabilitate

Motivarea din Dosarul Colectiv. Infracţiunile inculpaţilor, generate de lăcomie şi iresponsabilitate

Paul Gancea, unul dintre patronii Clubului Colectiv Imagine: Ionuţ Mureşan

Inculpaţii din Dosarul Colectiv au dat vina unii pe alţii, iar infracţiunile pentru care sunt judecaţi au fost generate de neglijenţă, lăcomie şi iresponsabilitate, notează instanţa de fond în motivarea sentinţei de condamnare, obţinută de „Adevărul”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Judecătorul Mihai Bălănescu a terminat de redactat motivarea pe fond în dosarul Colectiv. 
 
„În esenţă, acuzaţiile aduse prin acest rechizitoriu sunt generate de neglijenţă, lăcomie, lipsa de responsabilitate.Situaţia de fapt, reţinută de instanţa, este confirmată de probatoriul administrat. (…)Inculpaţii au căutat să-şi ,,justifice,, activitatea infracţională, menţionând ,,vină,, altui inculpat, a formăţiei „Goodbye to Gravity” , a numitului  R. A. sau invocând ,,interpretări contractuale,, fără baza legală. Mai mult, unii dintre ei, au înţeles să împiedice înfăptuirea justiţiei, distrugând şi ascunzând probele, pentru că cercetările penale să eşueze, cu scopul evident de a le îndrepta pe un drum fals”, se arată în motivarea instanţei.
 
„În concluzie, instanţa reţine că tragedia de la Clubul Colectiv, este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ , în raport cu un cadru legislativ care-chiar dacă nu era perfect-oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare, pentru un cetăţean cu o cultură medie”, se arată în documentul citat.
 
Judecătorul a apreciat că atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, „ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţa a legii”.
 
„Inculpaţii - deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice, şi cu o carieră de antreprenor-au adoptat o atitudine de negare, invocând pretinsă vinovăţie a altor coinculpati, a altor persoane, a unor autorităţi, a ,,statului,, în general, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discuta iniţierea/derularea unei afaceri, profitul  sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin ,,debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesiva,, , să ,,invoce,, brusc în cazul unor tragedii, calitatea unor instituţii/politici publice. La dată de 30.10.2015, există în vigoare un cadru legislativ corect şi eficient.Esenţial era să fie respectat/pus în aplicare atât de conducători/angajaţi ai unor autorităţi publice cât şi de comercianţi din sectorul privat”, se arată în motivare.
 
Despre fostul primar Cristian Popescu Piedone şi despre ceilalţi funcţionari din Primărie implicaţi în proces, instanţa notează:
  • Nu poate fi acceptat din punct de vedere logic faptul că inculpatul, un om inteligent, popular în sectorul pe care în conducea, (…) cu o largă majoritate, nu cunoştea dispoziile legale. Instanţa consideră că decizia inculpatului, primar în funcţie, a f(ost) de a implementa ceea ce a considerat a fi o ,,debirocratizare,, a procedurii de obţinere a autorizaţiei de funcţionare, ,,imprimând,, în mod voit o interpretare nelegală aparatului primăriei (care tacit a aplicat practic, conştient, dispoziţii ilegale) justificată de o anexă  a HCL, analizată în mod formal.
 
  • Scopul de baza a fost  unul fiscal. (…) martori din cadrul Primăriei Sector 4 şi Consiliului Local corespunzător, audiaţi în faţă instanţei, au neclarităţi în privinţa a ceea ce stabileşte HCL nr.22 din 22.02.2012, deşi legislaţia primară e clară.
 
  • Spre surprinderea instanţei, chiar şi un magistrat-procuror, P.P-N., Prefect al Capitalei, cu un mandat ulterior celui în care s-a verificat/vizat legalitatea HCL nr.22 din 22.02.2012, are o astfel de poziţie invocând discuţii cu ,,colegii din Direcţia juridică, şi că ,,nu pot să răspund că nesolicitarea unei astfel de autorizaţii încălca vreo legislaţie primară,, . Aceste afirmaţii nu sunt probate având în vedere audierea juriştilor Prefecturii implicaţi în analiză HCL nr.22 din 22.02.2012 şi care nu au confirmat aceste afirmaţii, susţînând interpretarea legală.
 
  • Situaţia de fapt expusă relevă că S.C. C(…)C (…) SRL(n.r. – Clubul Colectiv) a desfăşurat activităţi de alimentaţie publică, în condiţii de insecuritate la incendiu şi a obţinut un folos necuvenit în perioada ianuarie –octombrie 2015, în  cuantum de 62.298 lei. Vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice prin funcţionarea (…) a constat în punerea permanent în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a persoanelor, angajaţilor care s-au aflat în incinta  clubului în perioada ianuarie – 30 octombrie 2015 .
  • De asemenea, în dată de 30.10.2015, că urmare a incendiului izbucnit în acest club, consecinţele s-au răsfrânt asupra vieţii, sănătăţii persoanelor şi  angajaţilor aflăţi în incinta  (n.r. – Colectiv) , din cauza absenţei măsurilor şi sarcinilor  tehnice,  operative apte să prevină sau să reducă urmările.
 
  • De asemenea, prin faptele celor patru inculpaţi, Sectorul 4 al municipiului Bucureşti a fost pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini una din funcţiile esenţiale în ceea ce priveşte disciplină funcţionării serviciului autorizări comerciale. Astfel, au fost afectate interesele legitime ale Primăriei Sector 4 Bucureşti, că instituţie publică abilitată să asigure disciplină agenţilor economici, prin serviciul de autorizare comercială. Cei patru inculpaţi – primarul S(…)4 al municipiului Bucureşti şi angajatele serviciului autorizări comerciale din cadrul acestei instituţii p(…) sunt funcţionari publici în înţelesul legii penale, definit de Curtea Constituţională.
 
  •  Infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina inculpaţilor constă în atribuirea autorizaţiilor de funcţionare p(…) două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale deoarece nu era depusă de comerciant dovadă existenţei aviz/autorizaţiei de securitate la incendiu, condiţie imperativă legală.
 
  • Inculpaţii nu au realizat o analiză proprie dispoziţiilor legale, aşa cum impuneau dispoziţiile din fişa postului, ci fiecare doar a preluat documentaţia depusă de solicitanţi, raportându-se la o interpretare nelegală a HCL, ceea ce a permis îndeplinirea atribuţiilor de serviciu într-o manieră defectuasa/discreţionară, încercând aparent să obţînă o justificare legală. Instanţa reiterează că împrejurările constatate nu sunt de necunoaştere a legii.
 
  • Săvârşirea faptelor de abuz în serviciu de către autorul-primar împreună cu celelalte trei funcţionare ale Serviciului de autorizări comerciale  în calitate de complici s-a realizat prin asociere spontană rezultată din cronologia atribuţilor de serviciu ce a revenit fiecărui inculpat (pluralitate ocazională).
  • Activitatea infracţională a fost caracterizată la nivel voliţional de formă intenţiei indirecte, inculpaţii prevăzând şi acceptând că prin acordarea în mod nelegal, fără o minimă verificare, a autorizaţiilor de funcţionare celor două societăţi comerciale, vor contribui la obţinerea de foloase necuvenite de câte cei doi comercianţi.
 
  • Nu este nevoie de interacţiunea directă a inculpatului-primar cu comercianţii, atât timp cât în baza legii, el se află la capătul circuitului decizional de analiză a documentelor depuse.
 
Despre patronii Clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, instanţa reţine următoarele aspecte:
 
  • Prin neasigurarea unui număr de căi de ieşire, suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, inculpaţii A.G.-Alin, G.P.-C. şi MC au încălcat dispoziţiile art.6 şi art.10 lit.a din Legea nr.319/2006, privind sănătatea şi securitatea în muncă, art.8 din H.G. nr.1091/2006, privind cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă, şi art. 4 şi art. 11.7 din Anexă aceleiaşi hotărâri de guvern.
 
  • Totodată probatoriul administrat-inclusiv declaraţii martori/părţi civile-relevă că singură ieşire era prevăzută cu uşă dublă, una dintre uşile acesteia fiind blocată şi greu utilizabilă în dată de 30.10.2015 dar şi la alte spectacole anterioare.
 
  •  Probatoriul-înscrisuri, declaraţii inculpaţi/martori-relevă că materialele tip burete/spumă poliuretanică folosite în Clubul C, aveau un grad de ignifugare mai mic, fiind cele mai ieftine de pe piaţă.Folosirea lor nu era interzisă dacă s-ar fi ,,integrat,, într-un cadru care respectă criteriile şi nivelurile de performanţă, stabilite de Normativul susmenţionat.Astfel, dat fiind gradul mai mare de inflamare al materialelor, rezultat al concepţiei inculpaţilor-administratori de ,,investiţie cu costuri minime,, , se impuneau măsuri compensatorii de siguranţă la foc. Or, astfel de măsuri, de calitate şi concepţie a lucrărilor, nu au fost realizate.
 
  • Inculpaţii-administratori au fost interesaţi mai mult de acustică halei şi limitarea cheltuielilor alocate lucrărilor de construire şi amenajare, fiind mai puţîn preocupaţi de siguranţa şi sănătatea propriilor angajaţi şi clienţilor.Dorinţa de a obţine profit în raport cu costuri minime, a condus decizia inculpaţilor referitor la lucrările executate în modul menţionat.
 
  • În acest sens, inculpaţii au fost cei care, în regie proprie şi nemijlocit, au tapetat cu spumă poliuretanică cofrată piramidal (cu un cost redus şi grad de inflamare mai mare) stâlpii de rezistenţă din apropierea scenei şi au menţinut această soluţie tehnică, poziţionând materialul sintetic la o înălţime mult mai apropiată de pardoseală clubului, fapt care a sporit considerabil, producerea unui sinistru.
 
  •  Este evident că, realizarea acestor lucrări de amenajare şi nerealizarea unei a două căi de evacuare au fost hotărâri profund eronate care au determinat, alături şi de alte cauze, producerea incendiului din 30.10.2015 cu urmări deosebit de grave.
 
  • Modul de contractare era ,,ingenios,, fiind generat de dorinţa continuă a inculpaţilor-administratori de a obţine profit.
 
Cu privire la cei doi pompieri care trebuiau să desfăşoare controale în club sub aspectul securităţii la incendiu, instanţa reţine:
 
  • Analiză întregului material probator a evidenţiat faptul că inculpaţii căpitan R.A. şi căpitan M. G.-P. nu au întocmit nici un act de control la Clubul C. cu nici un prilej (…).
 
  • Faptele celor doi inculpaţi, ofiţeri în cadrul Inspecţiei de prevenire a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, respectiv Bucureşti-Ilfov, sunt cu atât mai grave cu cât au făcut mai multe deplasări în incinta Clubului C, au avut reprezentarea clară a ilicitului săvârşit , respectiv a încălcării atribuţiilor funcţionale atât pe linia prevenirii şi îndeplinirii prerogativelor legale pentru securitate în cazul situaţiilor de urgenţă, asumându-şi eventualele consecinţe care din nefericire s-au şi produs pe dată de 30.10.2015, cât şi prin îndeplinirea unor activităţi contrare atribuţiilor de serviciu, intenţia indirectă prin care au acţionat fiind evidentă.
 
Tribunalul Bucureşti a pronunţat pe data de 16 decembrie 2019 sentinţa în dosarul Colectiv, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone fiind condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru club.
 
Totodată, Tribunalul a decis condamnarea celor trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
 
Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
 
CITEŞTE ŞI:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: