Medicul Alexandru Ciocâlteu, fost manager la Spitalul „Sfântul Ioan” din Capitală, condamnat la 4 ani cu suspendare pentru luare de mită

Medicul Alexandru Ciocâlteu, fost manager al Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Capitală, a fost condamnat definitiv luni de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Instanţa a mai dispus ca Alexandru Ciocâlteu să stea sub supraveghere pe o perioadă de 4 ani. Iniţial, Tribunalul Bucureşti îl condamnase pe medic la trei ani cu executare în penitenciar.

În acelaşi dosar, Petruţa Lazăr, la data faptelor manager, ulterior director economic la acelaşi spital, a primit tot 4 ani cu suspendare pentru luare de mită, cu un termen de supraveghere de 6 ani.  Curtea de Apel Bucureşti a admis apelurile înaintate de Alexandru Ciocâlteu şi Petruţa Lazăr, fiind desfiinţată sentinţa dată în ianuarie 2017 de Tribunalul Bucureşti, prin care cei doi medici primiseră 3 ani închisoare cu executare, respectiv 4 ani şi 8 luni cu executare, potrivit Agerpres.

În schimb, instanţa a menţinut dispoziţia tribunalului privind confiscarea a câte 500.000 lei de la cei doi medici, reprezentând mita primită de aceştia, fiind menţinut sechestrul asigurator pe bunurile lor.

Condamnarea Tribunalului

„Corupţia în sistemul medical reprezintă una dintre cele mai periculoase manifestări ale fenomenului infracţional actual, pentru că efectele sale pot denatura actul medical şi creează impresia în rândul membrilor comunităţii că doar persoanele care deţin fonduri băneşti importante şi sunt dispuse să le folosească pentru a corupe medici sau persoane cu funcţii de conducere în acest sistem pot beneficia de servicii medicale la un nivel calitativ înalt sau au posibilitatea de a obţine contracte avantajoase care nu urmăresc interesul general al pacienţilor, ci doar interesele particulare ale persoanelor implicate în actele de corupţie,” aceasta este concluzia unul judecător de la Tribunalul Bucureşti.

Detaliile apar în motivarea sentinţei, potrivit căreia  foştii manageri ai Spitalului „Sfântul Ioan" din Capitală Alexandru Ciocâlteu la trei ani de închisoare cu executare şi Petru Lazăr la patru ani şi opt luni de închisoare. Ciocâlteu şi Petruţa Lazăr au fost trimişi în judecată în iunie 2016, pentru luare de mită, pentru încheierea şi derularea unui contract. Procurorii DNA îl acuză pe Alexandru Ciocâlteu că, în perioada 2009-2013 , a primit mită 510.000 de lei, iar Petruţa Lazăr, 670.000 de lei.

Alexandru Ciocâlteu este doctor in stiinte medicale din 1989 si a fost director al Spitalului clinic de urgenta "Sfantul Ioan" - Bucuresti, sef clinica nefrologie Spital Sf. Ioan, sef catedra nefrologie UMF Carol Davila.În perioada 1998 - 1999 a fost secretar de stat la Ministerul Sanatatii, iar in perioada 1999 - 2000 presedinte CNAS.

Medicul a recunoscut şpaga

„Înscrisurile în circumstanţiere depuse la dosarul cauzei relevă faptul că inculpatul Ciocâlteu Alexandru este o persoană instruită şi pe deplin integrată în societate, însă gradul său ridicat de instruire reprezintă nu numai un element care va fi apreciat în favoarea acestuia, ci şi un aspect care este de natură să confere un caracter cu atât mai nejustificat comportamentului său infracţional”, arată Tribunalul Bucureşti.

De asemenea, judecătorii  au avut în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei şi starea de sănătate a lui Ciocâlteu, dar şi atitudinea sinceră manifestată pe parcursul procesului penal, acesta colaborând cu magistraţii pe parcursul procesului penal şi „însuşindu-şi situaţia de fapt reţinută de către instanţă şi dovedită de probele administrate în cauză, aspect care va fi valorificat prin reducerea limitelor de pedeapsă”.
În timpul procesului, Alexandru Ciocâlteu  a consemnat suma de 518.000 lei într-un cont bancar în vederea garantării executării confiscării speciale a sumei primite cu titlu de mită şi pentru acoperirea cheltuielilor judiciare.

„Un exemplu negativ pentru subordonaţi”

„Un sistem sanitar afectat de corupţie are o capacitate redusă de a asigura îngrijire medicală eficientă şi de calitate persoanelor vulnerabile. Săvârşirea de fapte de corupţie de către persoane din conducerea spitalelor reprezintă un exemplu negativ şi pentru subordonaţii acestora, care de foarte multe ori află, pe diverse căi, de existenţa acestor fapte, măcar la nivel de zvonuri, şi pot fi tentate la rândul lor să se lase angrenate în activităţi ilicite de această natură”, mai arată Tribunalul Bucureşti în sentinţa citată.

Magistraţii au atras atenţia că cei doi foşti au primit  sume importante de bani de la un partener contractual în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestora, „inculpaţii au afectat în mod grav încrederea publică în valorile sociale al căror garanţi se impuneau a fi prin funcţiile deţinute, relevând astfel o conduită contrară atât deontologiei profesiei, cât şi valorilor sociale ocrotite de legea penală”.

„Nu mai urmăreau interesul instituţiei”

„Gravitatea concretă a faptei este sporită şi de sumele foarte mari dobândite în mod ilicit de către inculpaţi (500.000 lei fiecare), de perioada îndelungată de săvârşire a infracţiunii (peste 4 ani), de natura infracţiunii (fapte de corupţie) şi de frecvenţa acestui gen de fapte în societatea românească, de perseverenţa cu care au acţionat inculpaţii în atingerea scopului infracţional”, mai arată Tribunalul.

Astfel, cei doi au acceptat să primească lună de lună, timp de mai bine de 4 ani, sume cu titlu de mită care depăşeau câştigurile lor salariale, „ceea ce poate conduce la concluzia legitimă că aceştia nu mai urmăreau interesul instituţiei din a cărei conducere făceau parte, ci puteau fi oricând determinaţi de finanţatorul lor să acţioneze în conformitate cu propriile lui interese”.

„Nu trebuie ignorată nici amploarea fenomenului corupţiei în sistemul medical de stat, care reprezintă o cauză importantă a lipsei acute de încredere în acest sistem şi un adevărat flagel al societăţii româneşti contemporane, combaterea acestui fenomen fiind esenţială atât pentru creşterea nivelului actului medical, cât şi pentru recâştigarea prestigiului profesiei de medic”, au conchis judecătorii.

Acuzaţiile procurorilor DNA

Potrivit rechizitoriului, în 2008, în urma unei înţelegeri prealabile, Petruţa Lazăr, atunci manager interimar al Spitalului Clinic de Urgenţă "Sfântul Ioan” din Bucureşt, i-a pretins reprezentantului unei firme ca, după încheierea unui contract între unitatea sanitară şi firma reprezentată de acesta, să îi dea cinci la sută din valoarea contractului. Anchetatorii susţin că, din ianuarie 2009 până în august 2009, Lazăr a primit de la reprezentantul acelei firme 160.000 de lei pentru a facilita încheierea şi derularea contractului.

Ulterior, din a doua jumătate a anului 2009, după ce Alexandru Ciocâlteu a preluat funcţia de manager al Spitalului „Sfântul Ioan”, acesta i-ar fi pretins aceleiaşi persoane tot cinci la sută din valoarea plăţilor şi ar fi primit, lunar, cu titlu de mită, din septembrie 2009 până în noiembrie 2013 inclusiv, direct sau prin intermediul Petruţei Lazăr, câte 10.000 lei pentru a asigura derularea contractului.

Începând din a doua jumătate a anului 2009, Petruţa Lazăr a devenit director economic al Spitalului "Sfântul Ioan”, iar în această calitate ar fi primit, timp de şase luni, 20.000 de lei lunar, de la reprezentantul firmei care avea în derulare contractul cu spitalul, bani pe care i-ar fi împărţit în mod egal cu Alexandru Ciocâlteu, mai susţin procurorii.