Iniţiativă: avocat gratis pentru procesele civile. Cine şi în ce condiţii va putea beneficia

Cei care din motive financiare nu-şi pot permite să-şi ia un avocat, într-un proces civil, ar putea să obţină mai uşor unul plătit de stat. Un proiect de lege propune creşterea pragului veniturilor de la care poţi apela la un apărător „din oficiu“.

Veste bună pentru nevoiaşii care, de voie sau de nevoie, ajung să se judece în procese civile şi care nu-şi permit să angajeze un avocat. Persoanele cu un venit mai mic de 60% din valoarea salariului minim pe economie vor beneficia integral de ajutor public judiciar, potrivit unui proiect de lege de modificare a OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, iniţiat de mai mulţi senatori PMP, printre care şi fostul preşedinte Traian Băsescu, aflat în dezbatere la Senat.

Astfel, potrivit unui calcul simplu, pentru a putea beneficia gratuit de serviciile unui apărător, petenţii nu trebuie să aibă venituri mai mari de 1.140 de lei pe lună, în condiţiile în care salariul minim pe economie a crescut, de la 1 ianuarie 2018, la 1.900 de lei.

Iniţiativa mai prevede că cei care realizează venituri mai mici de 80% din valoarea salariului minim pe economie, adică 1.520 de lei, vor beneficia de ajutor public judiciar în cuantum de 50%.

Şi în prezent legislaţia prevede ajutor public judiciar, dar în condiţii mult mai restrictive. Astfel, potrivit prevederilor actuale, pot fi ajutate de stat doar persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 de lei.

Potrivit expunerii de motive, iniţiativa legislativă urmăreşte tocmai „asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie“.

Procedura ajutorului public judiciar

Proiectul a fost trimis şi Baroului Bucureşti, pentru a formula un punct de vedere.

„Prin acest proiect va creşte gradul de acces în justiţie. Potrivit Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, dar şi Constituţiei României, accesul la justiţie trebuie să fie liber. Iniţiativa asta porneşte de la premiza că venitul sub 500 de lei este foarte prohibitiv. Acum, acest prag este mult prea mic“, a explicat, pentru „Adevărul“,  avocatul Daniel Fenechiu, membru al Consiliului Baroului Bucureşti.

Cei care au nevoie de un avocat gratis şi îndeplinesc condiţiile legale trebuie să facă o cerere la Barou sau se pot adresa direct instanţei.

„Acest ajutor judiciar este gestionat de formele de organizare profesională a avocaturii, în speţă barourile. Deci, cererea, însoţită de dovada veniturilor, trebuie depuse la barou. În lumina acestor documente, decanul baroului aprobă, fie direct, fie prin şeful asistenţei judiciare, un avocat, care lucrează în regim de oficiu. Mai există şi o a doua variantă , instanţa să facă adresă la barou. Practic, este aceeaşi procedură, dar la solicitarea instanţei“, spune Daniel Fenechiu.

Acesta explică şi cum sunt repartizaţi avocaţii. „Există o listă cu avocaţi pentru servicii de oficiu şi asistenţă judiciară, din care se face o repartiţie, în baza unui regulament. Pe această listă se înscriu, în general, avocaţi cu venituri mici. În Bucureşti, sunt înscrişi circa 200 de avocaţi. Numărul avocaţilor care lucrează în zona de oficiu, pe penal este mult mai mare, depăşeşte 1.000“, a mai precizat avocatul. 

Onorarii minime obligatorii pentru avocaţi

Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a hotărât, în august 2017, ca toţi avocaţii să îşi taxeze clienţii în funcţie de lista cu onorariile minimale pe care aceştia le pot solicita pentru serviciile prestate. Spre exemplu, pentru o cerere de divorţ, dacă nu sunt implicaţi minori, petenţii plătesc avocatului cel puţin 960 lei, iar pentru o oră de asistenţă juridică minim 120 de lei.

Onorariile minimale stabilite sunt aplicabile doar contractelor de asistenţă juridică încheiate cu persoane fizice. În cazul persoanelor juridice, societăţilor fără personalitate juridică ori cel al persoanelor fizice autorizate, onorariile minime stabilite se majorează cu 50%. 

Hotărârea mai prevede că plata onorariilor minimale nu poate fi eşalonată pe o perioada mai mare de un, atunci când o asemenea eşalonare ar permite perceperea unor onorarii inferioare celor minimale.

Ce servicii sunt acoperite de ajutorul public judiciar

• plata onorariului pentru un avocat numit sau ales
• plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului
• plata onorariului executorului judecătoresc
• scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.
• restituirea sumei plătite mediatorului cu titlu de onorariu, dar nu mai mult decât valoarea unui salariu minim pe economie (prevedere propusă de iniţiativa legislativă)