Fiasco total la sesiunea de toamnă a Bac-ului. Psihologii explică spirala eşecului

Fiasco total la sesiunea de toamnă a Bac-ului. Psihologii explică spirala eşecului

Potrivit datelor oficiale, trei sferturi din candidaţii care au promovat sesiunea de toamnă provin din promoţia curentă, în timp ce 25% au absolvit în anii trecuţi.

Doar 24,1% din candidaţii care au dat Bacalaureatul de toamnă au reuşit să obţină măcar media 6. Este o rată de promovare specifică acestei sesiuni, susţinută în general de copiii-problemă ai fiecărei generaţii, victime ale unui sistem de învăţământ din care scapă cine poate, după cum explică psihologii.

Din cei 55.000 de candidaţi care s-au înscris pentru sesiunea de toamnă a Bacalaureatului, doar 45.000 s-au prezentat şi doar 11.000 au reuşit să promoveze examenul, adică 24,1%. Dintre ei, mai mult de jumătate, mai exact 6.000 au reuşit pe muchie, cu medii cuprinse între 6 şi 6,49. Chiar şi aşa, rata de promovare din acest an este cu 1,8% peste nivelul de anul trecut.

Cea mai mare rată de promovare, de aproape 36%, a fost înregistrată în judeţul Alba, urmat de Iaşi (35%) şi Cluj (33%). La popul opus, cele mai dezamăgitoare rezultate au fost înregistrate în Ilfov, unde rata de promovare a fost de 14,7%, în timp ce Capitala a înregistrat o rată de promovare de aproape 23%.

„Rezultatul este unul modest, specific pentru sesiunea din august a Bacalaureatului. Cu acel procent de 24% se poate observa că există o uşoară creştere a ratei de promovare, probabil că după contestaţii va mai creşte un pic, un 2% peste nivelul de anul trecut”, a comentat Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală, la Adevărul Live.

Referindu-se la cei 10.000 de candidaţi înscrişi care nu s-au mai prezentat la probele de examen, profesorul subliniază că fenomenul absenteismului este o consecinţă a faptului că „Bacalaureatul nu mai este suficient de atragător nici pentru părinţi, nici pentru tineri, în ciuda eforturilor făcute de autorităţi. Cunosc cazuri de elevi care, deşi promovează toate disciplinele, uneori chiar renunţă să se mai înscrie la examen, preferând să plece la muncă în străinătate sau chiar în ţară”.

Şcoala de rataţi

Pe de altă parte, psihologul Iuliana Fűlaş are o altă explicaţie pentru dezinteresul tinerilor faţă de învăţătură. Mai exact, specialistul susţine că rezultatele de la examenele naţionale reprezintă o consecinţă a practicilor din şcoala românească, în care abuzul emoţional este folosit ca instrument educaţional.

„Sunt puţini copii care povestesc despre umilinţa prin care trec la şcoală, despre batjocura, hărţuirea şi traumele emoţionale la care sunt supuşi. Am întâlnit copii care s-au gândit chiar să-şi ia viaţa pentru a scăpa de umilinţa colegilor şi a profesorilor. Mulţi profesori provoacă o clasă întreagă împotriva unui singur copil, traumatizându-l, poate, chiar pe viaţă”, susţine specialistul.

„Sunt mulţi dascăli care îi ameninţă cu sintagme de genul <<te las corigent>>. Îi umilesc şi le distrug stima de sine cu apelative de genul <<eşti un prost, un handicapat>>, <<nu eşti bun de nimic>>, <<mi-ar fi ruşine să am un copil ca tine>>. Uneori, umilirea se face în faţa clasei. Să jigneşti un copil, să-l umileşti, să-l ameninţi, îl programezi la eşec permanent. Unii copii devin agresivi, alţii se închid în ei, în ambele cazuri vor fi marcaţi pe viaţă de o copilărie nefericită. Copiii de astăzi sunt foarte inteligenţi, dar profesorii (unii dintre ei) le vorbesc ca şi cum ar fi reduşi mintal. Nu trebuie să subestimăm inteligenţa şi capacitatea lor de înţelegere. Copiii au nevoie de încurajări, au nevoie să fie stimulaţi pozitiv, au nevoie să se descopere pe ei”, a mai arătat psihologul Iuliana Fűlaş.

Dezvoltarea talentului

Şi Diana Ioaneş, psiholog şcolar la Colegiul susţine că presiunile şi intimidările exercitate asupra copiilor ca să înveţe carte nu au niciodată rezultatele scontate.

„Metoda Waldorf este cea mai potrivită, chiar dacă presupune mai multă răbdare din partea părintelui şi a profesorilor. Ei au sarcina de a descoperi aptitudinile copilului şi de a-l încuraja să se dezvolte în această direcţie. De asemenea, consilierea în carieră este absolut necesară”, a explicat Ioaneş.

Ce învaţă copiii sub presiune

În schimb, primul lucru pe care îl experimentează un copil după ce a fost abuzat emoţional, spune Iuliana Fűlaş, este depresia, iar de aici încolo se deschide o adevărată cutie a Pandorei.

„După ce este abuzat emoţional, copilul învaţă că, orice ar face, nu merită efortul, se manifestă agresiv dezvolta atitudini masochiste. Învaţă să nu mai aibă încredere în el, să nu gândească. Învaţă lipsa de respect faţă de el şi faţă de profesori. Când este umilit în faţa clasei caută să se apere,  învaţă să-l dispreţuiască pe profesor, iar când ajunge la liceu devine agresiv chiar şi cu profesorii. Elevii de liceu sunt produsul acţiunilor profesorilor din clasele primare, profesori care le-au modelat şi întărit comportamentul negativ”, mai subliniază psihologul Iuliana Fűlaş.

Rezultatele la Bac, efecte din educaţia timpurie

Dintre efectele negative care se regăsesc la tinerii din ziua de azi, psihologul enumeră: stima de sine redusă, timiditatea, neîncrederea, sentimente de vinovaţie, anxietatea, depresia, tendinţe autoagresive.

„Toate aceste trăiri emoţionale îi dezvoltă copilului un comportament ce duce la eşec permanent, confirmându-i de fiecare dată sentimentul de nonvaloare. Rezultatele la Bac din fiecare an şi atitudinea elevilor de astăzi confirmă toate aceste trăiri ale lor, că nu merită efortul, iar acest tip de atitudine va intra în setul lor de valori”, conchide psihologul Iuliana Fűlaş.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: