Eminescu, Enescu şi Brâncuşi au ajuns pe Mercur, Venus şi Lună

Cratere de pe Mercur, Venus şi Lună, dar şi asteroizi şi comete poartă nume româneşti, ale unor personalităţi din diferite domenii, precum Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi, Hariclea Darclée, potrivit unei statistici prezentate de Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Cercetătorul Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic, afirmă că astrele şi corpurile cereşti pot purta numele unor oameni care au avut o contribuţie importantă în diferite domenii, precum ştiinţă, artă sau literatură, potrivit Mediafax.

Numele formelor de relief de pe corpurile cereşti pot fi propuse de specialişti în domeniu şi sunt analizate şi selectate de International Astronomical Union (Uniunea Astronomică Internaţională).

"Nu poate oricine să dea numele unui corp ceresc. Doar cei care sunt recunoscuţi în domeniu şi se cunosc între ei pot să propună denumiri, care pot să fie sau nu aprobate de Uniunea Astronomică Internaţională. Denumirile se aprobă destul de greu şi sunt înregistrate şi recunoscute la nivel mondial", a declarat Adrian Şonka. El a precizat că se pot face propuneri doar pentru formaţiunile deja descoperite.

În aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km în diametru şi s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur.

Primul nume românesc de pe Venus este cel al Elenei Văcărescu. Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km şi a primit numele Elena Vacărescu în 1994.

Un alt nume al unei personalităţi româneşti pe Venus este cel al sopranei Hariclea Darclée. Acesta este dat unei formaţiuni vulcanice, numită "patera", cu un diametru de 15 km. Numele a fost aprobat în 2003.

Şi alte cratere de pe Venus au primit nume proprii feminine care se regăsesc în spaţiul românesc, printre care Irinuca, Natalia, Ştefania, Veta, Zina şi Esterica.

Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. Haret a obţinut doctoratul în astronomie la Paris, cu teza "Asupra invariabilităţii axelor mari ale planetelor", iar ca ministru al Educaţiei a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti. Craterul Haret are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii.

De asemenea, unul dintre lanţurile muntoase de pe Lună se numeşte Montes Carpatus. Chiar dacă Munţii Carpaţi de pe Terra străbat mai multe ţări, Şonka spune că putem considera că aceasta este o altă regiune "românească" de pe Lună.

Primul asteroid ce poartă numele unui artist român este 6429 Brâncuşi. Asteroidul a fost descoperit în 1971, la Observatorul de la Palomar (SUA), face o rotaţie în jurul Soarelui o dată la 3,16 ani şi se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul său este estimat între 4-9 km.