UPDATE Elena Udrea este şocată că a fost mutată în închisoare. Ce o aşteaptă în Penitenciarul de femei Târgşor
0
Elena Udrea, arestată preventiv în dosarul „Gala Bute”, a fost mutată din Arestul central al Poliţiei Capitalei la Penitenciarul Târgşor, după ce a fost trimisă în judecată. Udrea va sta 21 de zile în carantină. Avocatul Alexandru Chiciu spune că Udrea este „mâhnită” că a fost mutată în închisoare şi că până marţi nu îşi va putea cumpăra nimic de la magazinul penitenciarului. La Târgşor a fost şi prietena acesteia, Alina Bica.
UPDATE Elena Udrea a ajuns la Penitenciarul Târgşor.
DNA a notificat Arestul central al Poliţiei Capitalei că a încheiat actele procedurale în cazul Elenei Udrea, care, având în vedere că a fost trimisă în judecată, poate fi transferată la penitenciar.
Unul dintre avocaţii fostului ministru a declarat joi seara că Elena Udrea a fost luată prin surprindere de mutarea sa la Târgşor, unde până marţi, când îi va putea fi alimentat cardul de penitenciar, nu îşi va putea cumpăra nimic de la magazinul închisorii.
Alexandru Chiciu a declarat că şi-a vizitat clienta la Penitenciarul Târgşor şi că starea generală a acesteia este una de mâhnire şi surprindere totodată.
„Starea de spirit a Elenei Udrea este schimbată, impactul ei cu mediul penitenciar este unul evident, are o reală problemă în a se gândi că în perioada următoare va fi vizitată de către membrii familiei sau cunoştinţe în alte condiţii decât cele în arest preventiv, respectiv fiind separată de acel geam protector specific mediului de penitenciar, este evident un alt stil şi un alt tratament pe care îl are, specific deja persoanelor condamnate, pentru că vorbim de un penitenciar, iar impactul pe care l-a avut mutarea ei în penitenciar este unul foarte important”, a declarat Chiciu.
„A fost anunţată că va fi transferată rapid, în secret. Toată această chestiune a impactat-o, prezenţa ei era necesară în arest, şi nu la Penitenciarul Târgşor, la peste 70 de kilometri de Bucureşti, ţinând cont că ea este cercetată într-un dosar disjunct. Totul a fost absolut surprinzător", a mai arătat avocatul.
Avocatul a subliniat că „până marţi Elena Udrea nu are bani şi posibilitatea să-şi achiziţioneze nimic, precum apă, produse igienice, pentru că nu se pot alimenta cardurile de penitenciar, având în vedere faptul că nu se lucrează în zilele de sărbătoare".
Chiciu a menţionat că, totuşi, apropiaţii îi pot aduce Elenei Udrea produse precum apă, dar nu şi produse de igienă sau sanitare precum deodorant, pastă de dinţi, săpun, şampon sau altele de acest gen.
Chiciu a precizat că astfel de produse pot fi achiziţionate doar de la magazinul penitenciarului şi doar cu bani de pe cardul pe care Udrea îl primeşte la momentul înmatriculării în unitate.
Alina Bica a fost tot la penitenciarul Târgşor
Pe la penitenciarul Târgşor a trecut şi Alina Bica, fost şefă DIICOT, trimisă în judecată în două dosare în care este acuzată de corupţie. Avocata sa, Laura Voicu, spunea la începutul lunii aprilie că Bica se află în carantină şi stă singură în cameră.
Întrebată cum s-a acomodat Alina Bica în penitenciar, avocata a spus că angajaţii de acolo sunt respectuoşi, dar speră ca aceştia să o protejeze, întrucât la Târgşor sunt multe deţinute care au fost anchetate de DIICOT.
„Este într-un penitenciar în care, atunci când traversează curtea penitenciarului, cele 200 de deţinute de acolo îi strigă foarte multe, pentru că majoritatea dosarelor lor au fost făcute de Bica la DIICOT. Este îngrozitor. Sunt convinsă că domnii de acolo vor da dovadă de profesionalism desăvârşit şi o vor proteja”, a mai declarat Voicu.
Condiţiile din penitenciarul Târgşor
Potrivit unui raport al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR), în 2013, în singurul penitenciar de femei din România, Târgşor, erau peste 700 de deţinute. Penitenciarul dispune de regim de detenţie de maximă siguranţă, regim închis, regim deschis şi arest preventiv.
"Deţinutele încadrate în regim deschis se pot deplasa oricând neînsoţite în interiorul penitenciarului (uşile camerelor nu se încuie decât în cazuri de consemn) iar deţinutele de la regimul semideschis se pot deplasa în interiorul penitenciarului neînsoţite în cursul zilei (uşile camerelor stau încuiate de la 10 seara până la 6 dimineaţa)", se precizează în raportul APADOR.
Penitenciarul Târgşor FOTO: Sever Gheorghe
De asemenea, experţii au mai arătat că celulele închisorii se prezintă bine: pereţii sunt văruiţi, geamurile sunt de tip termopan, pereţii băilor sunt acoperiţi cu faianţă, podelele cu gresie, chiuvetele, duşurile şi WC-urile sunt în stare relativ bună (unele duşuri şi chiuvete necesită reparaţii uşoare).
Conform datelor furnizate de administraţie, penitenciarul are o capacitate legală de cazare, raportată de 6 metri cubi de persoană, pentru 709 deţinuţi, şi un număr de 829 de paturi instalate (din care 10 la infirmerie).
Spaţiul total de cazare al penitenciarului Târgşor este de 1890 metri pătraţi, ceea ce, împărţit la cele peste 700 deţinute câte erau în 2013, înseamnă 2,67 metri pătraţi de persoană mult sub cei 4 metri pătraţi de persoană cât prevede norma CPT, se arată în raport. Există numeroase camere în penitenciar în care deţinutele dorm câte două într-un pat sau trei în două paturi lipite.
Penitenciarul Târgşor, supraaglomerat
Secţia de maximă siguranţă avea atunci două camere destinate deţinutelor protejate la cerere şi restul camerelor pentru deţinutele cu grad sporit de risc. Toate beneficiază de trei curţi de plimbare, pe care le împart după un orar de plimbare.
Secţia deschisă era compusă din două camere, o bucătărie şi o baie. Avea şi o curte de plimbare utilizată doar de mame şi copii. Camera este o încăpere spaţioasă, bine îngrijită, cu covoare pe jos, paturi şi pătuţuri pentru copii, jucării şi mese de schimbat bebeluşii.
Penitenciarul Târgşor FOTO: Sever Gheorghe
Scurt istoric al penitenciarului
Penitenciarul Târgşor a fost cândva o mănăstire de călugări, care a fost transformată în închisoare în urmă cu aproximativ 150 de ani.
În perioada 1882 – 1948, această locaţie a funcţionat ca închisoare militară.La 8 mai 1948, închisoarea militară Târgşorul Nou a fost preluată de Ministerul Afacerilor Interne şi transformată într-o închisoare civilă.
În perioada 1948-1952, au fost încarcerate în penitenciarul Târgşor diferite categorii de deţinuţi: persoane deţinute de către Serviciul de Securitate a Statului (Securitate) după ce au fost acuzate de activităţi revoluţionare subversive, foşti lucrători de poliţie care au fost membri ai Serviciului de Securitate a statului capitalist, tineri acuzaţi de activităţi revoluţionare subversive.
În 1950, toţi aceşti deţinuţi au fost transferaţi în alte instituţii penale şi în locul lor au fost aduşi deţinuţi români din fosta URSS. La 6 ianuarie 1952, toţi deţinuţii bărbaţi au fost transferaţi în alte instituţii penale şi în locul lor au fost aduse femei deţinute. Aceste deţinute erau arestate de către Ministerul Afacerilor Interne şi Direcţia Generală a Penitenciarelor şi erau la dispoziţia Biroului General de Securitate a Statului.
Acuzaţii aduse Elenei Udrea
Elena Udrea va fi cercetată în continuare în arest preventiv în dosarul „Gala Bute”, ca urmare a unei decizii anunţate săptămâna trecută de magistraţii Curţii Supreme.
Aceasta este acuzată de luare de mită (trei infracţiuni), abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
În acelaşi dosar vor fi judecaţi şi Rudel Obreja, Ion Ariton, Tudor Breazu, Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Marius Botoroagă.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, Elena Udrea, în perioada în care era ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acesteia (Ştefan Lungu, consilier personal al ministrului, Ana Maria Topoliceanu, director CNI, Gheorghe Nastasia, secretar general al ministerului şi Tudor Liberiu Breazu, asistent personal) ar fi primit, cu ştiinţa Elenei Udrea, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de minister.
Sumele obţinute ar fi intrat fie nemijlocit în posesia Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta, respectiv a Organizaţiei Bucureşti a PDL şi a lui Rudel Obreja.
Udrea, cercetată într-un al treilea dosar penal
Procurorii anticorupţie au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Cornel Resmeriţă şi Cristofor Alin Condoiu pentru infracţiunile de abuz în serviciu, şi faţă de Adrian Gardean, Miron Dorel Gardean şi Miron Lupulescu pentru dare de mită şi instigare la abuz în serviciu.
De asemenea, pentru infracţiunile de spălare a banilor şi folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, reţinute în sarcina Elenei Udrea, cauza a fost disjunsă şi continuă cercetările.
Elena Udrea, în arest preventiv
Magistraţii Curţii Supreme au respins, joia trecută, contestaţia deputatului împotriva deciziei prin care s-a stabilit să rămână în arest preventiv.
Asta după ce, procurorii anticorupţie au extins, pe 8 aprilie, urmărirea penală pe numele Elenei Udrea, în dosarul „Gala Bute” şi pentru infracţiunea de spălare de bani.
Elena Udrea, cercetată şi în dosarul „Microsoft”
În dosarul „Microsoft”, Elena Udrea este acuzată de trafic de influenţă, în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, trafic de influenţă, în legătură cu derularea contractului e-România, trafic de influenţă, în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro şi infracţiunea de spălare de bani.
Se încarcă comentariile...
