Decizia Curţii de Justiţie a UE ar putea duce la revocarea procuroarei generale?

Prin ultima sa decizie în privinţa României, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene încearcă nu doar să îndrepte erorile contrareformelor din ultimii ani, ci şi să prevină eşecurile viitoare.

În centrul deciziei sale din 18 mai 2021 sunt enumerate câteva principii, pe care România le-a tratat ca pe nişte dileme permanente, dar care sunt obligatorii, după cum subliniază Curtea:

1) Dreptul Uniunii Europene prevalează asupra ordinii constituţionale din România, aşa cum arată Decizia (928/2006) prin care România a acceptat impunerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare înainte de aderarea la UE. Prin acest Mecanism, Comisia Europeană monitorizează şi evaluează permanent starea justiţiei din România.

2) Rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene, cunoscute sub numele de MCV nu sunt facultative. Curtea de Justiţie a UE precizează astfel că „în conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să ţină seama în mod corespunzător de cerinţele şi de recomandările menţionate” în aceste documente şi că „trebuie să se abţină să adopte sau să menţină în vigoare” măsuri care „ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleaşi cerinţe şi recomandări”. De pildă, în lumina acestei Decizii a Curţii de Justiţie a UE, procuroarea generală Gabriela Scutea şi adjunctul ei, Bogdan Licu, numiţi în funcţii cu aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, ar trebui revocaţi, fiindcă ultimul Raport MCV precizează clar că trebuiau respectate acele avize „până la instituirea unui nou cadru legislative în conformitate cu recondarea formulată în ianuarie 2017”.

3) Secţia Specială înfiinţată în perioada PSD pe lângă Parchetul General exclusiv pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor nu are suficiente argumente de funcţionare: „pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, această instituţie trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi, pe de altă parte, să garanteze că această secţie nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi a procurorilor menţionaţi şi îşi exercită competenţa cu respectarea cerinţelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În lipsa îndeplinirii acestor cerinţe, reglementarea menţionată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune şi de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justiţiabililor în justiţie”. În acelaşi timp, Raportul MCV, la care face referire decizia Curţii de Justiţie a UE a precizat deja că această Secţie Specială „a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa”.

Parlamentul a decis, pe de altă parte, desfiinţarea acestei Secţii, dar rămâne deocamdată neclar cum se va face anchetarea magistraţilor şi dacă judecătorii vor putea să fie cu adevărat liberi în judecata lor.

4) Inspecţia Judiciară trebuie să funcţioneze în afara oricăror ingerinţe politice, potrivit Curţii de Justiţie a UE: „prezervarea independenţei judecătorilor în discuţie este primordială pentru a-i pune la adăpost de intervenţii sau de presiuni exterioare şi pentru a exclude astfel orice influenţă directă, precum şi formele de influenţă indirectă susceptibile să orienteze deciziile judecătorilor în discuţie”.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene insistă, deci, asupra garanţiilor de care au nevoie judecătorii pentru a fi cu adevărat independenţi. E nevoie în România de o dezbatere serioasă în acest sens, după ce au fost experimentate deja formule, mai mult sau mai puţin discutabile, ultima dintre ele fiind chiar Secţia Specială, considerată nu doar abuzivă, ci şi foarte ineficientă, devreme ce în doi ani de existenţă a trimis în judecată mai puţin de zece cazuri.  

Decizia de astăzi a Curţii europene este foarte importantă nu doar pentru că invită indirect Curtea Constituţională din România să facă o analiză a modificărilor juridice din ultima perioadă, dar mai ales pentru că instituie obligativitatea punerii în practică a documentelor MCV. 

Astfel hotărârea CJUE din 18 mai 2021 precizează că elita politică autohtonă trebuie să ţină cont de Rapoartele anuale de monitorizare a justiţiei, care au dat deja soluţii clare inclusiv în ceea ce priveşte numirile procurorilor şefi, care adesea s-au facut pe criterii politice. 

Practic, noua decizie a CJUE subliniază necesitatea aducerii justiţiei autohtone la standardele Uniunii Europene şi precizează clar că normele naţionale în materie juridică se subordonează celor europene.

Odată cu aderarea la UE, România a cedat din prerogativele ei naţionale în favoarea celor europene, iar sondajele de opinie arată că românii rămân cei mai euroentuziaşti, adică acceptă aceste cedări, fiindcă ele au ajutat ţara să facă progrese majore, inclusiv în justiţie.

Sabina Fati - Deutsche Welle