Decizia CNATDCU: „Kövesi n-a plagiat“. Verdictul rămâne, interpretările continuă

Decizia CNATDCU: „Kövesi n-a plagiat“. Verdictul rămâne, interpretările continuă

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu a plagiat

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor a hotărât că procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, nu a plagiat în teza sa de doctorat. Asta, deşi există mai multe similitudini la nivel de expresii. Situaţia a dus la o dezbatere chiar în interiorul Ministerului Educaţiei, iar ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a declarat că, la „universităţile cu toleranţă zero“, Kövesi ar fi fost pusă să refacă lucrarea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, rămâne cu titlul de doctor. Aşa a decis joi Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) care a anunţat că procurorul-şef al DNA nu a plagiat. Membrii Consiliului au mărturisit însă că lucrarea Codruţei Kövesi prezintă similitudini cu alte surse în procent 5%, dar că acestea ţin de formulări generale care nu intră sub umbrela şi protecţia drepturilor de autor. 

„Doar 20 de pagini din 444 prezintă similitudini. Nu este vorba despre însuşirea operelor altuia. O lucrare poate fi calificată ca plagiat când calitativ sau cantitativ autorul şi-a însuşit ideile altora fără a cita, de natură să afecteze esenţa tezei. S-a reţinut că în teza doamnei Kövesi nu este vorba nici de partea de contribuţie personală care să fi fost plagiată sau pagini întregi. Sunt chestiuni de mică importanţă sau lucruri care au intrat deja în limbajul comun. Retragerea titlului este excesivă. Propunem ministrului menţinerea titlului de doctor”, a anunţat joi la prânz preşedintele Comisiei Juridice, Mircea Bob.

Practic anunţul a venit după ce Consiliul General şi-a însuşit raportul Comisiei Juridice, cu 35 de voturi pentru menţinerea titlului de doctor şi o singură abţinere.

La scurtă vreme de la vot, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a explicat că lucrarea şefei DNA este un plagiat în proporţie de 5%. „În referatul tehnic, decizia a fost exact aceasta: 4% din teza de doctorat reprezintă o copiere după surse care nu sunt în mod propriu prezente în bibliografie sau nu sunt menţionate în corpul tezei şi 1% este un gen, au definit dânşii, de plagiat, copiere care porneşte de la faptul că au fost preluate nişte surse generale din domeniul jurisprudenţei. Cu alte cuvinte 5% ar reprezinta o copiere după nişte autori, după nişte lucrări, cărţi sau studii care nu au fost în mod corect evidenţiate”, a declarat ministrul. În acelaşi timp, Mircea Dumitru a punctat că la universităţile cu „toleranţă zero la copiat”, în cazuri similare cu cel al Codruţei Kövesi, se solicită refacerea tezei şi aceasta nu ajunge să fie susţinută adăugând că dacă vor fi formulate contestaţii la decizia CNATDCU, acestea vor fi analizate.

La rândul lui, vicepreşedintele CNATDCU, Marius Andruh, a explicat că o teză de doctorat are o parte consacrată stagiului actual al cunoaşterii şi o parte de contribuţii originale, iar dacă ai găsit 1% plagiat în partea originală este grav.
„Dacă ai găsit în partea originală 1% plagiat este foarte grav. Înseamnă că ai furat idei originale ale altuia şi le-ai vândut ca fiind ale tale. Deci 1% poate să fie grav, depinde în ce parte a tezei este. Poţi să furi o idee epocală de la un mare savant, nu trebuie să aibă 100 de pagini acea idee în dezvoltarea ei”, a explicat vicepreşedintele CNATDCU, potrivit news.ro.

„NIMENI NU CITEŞTE LEGEA DREPTURILOR DE AUTOR“

Coordonatorul lucrării de doctorat a Laurei Kövesi, profesorul Viorel Paşca, consideră că era de aşteptat un asemenea verdict. „Eu v-am spus verdictul de acum o lună, şi anume că nu există plagiat. Toată lumea vobeşte despre plagiat, dar nu citeşte nimeni Legea Drepturilor de autor şi nu verifică ce intră sub drepturile de autor sau nu. În Legea drepturilor de autor  scrie ce nu este protejat ca drept de autor, cum sunt şi formulările de ordin general care se regăsesc în orice document internaţional. Ce apare în lucrarea lui Dragoman este o idee comună. Acum problema care se pune este: cine ar putea răspunde pentru o manipulare mârşavă pentru că rândurile care s-au pretins a fi plagiate şi care sunt publicate după 2011, atunci cine de la cine a copiat. Era o datorie să se verifice”, a declarat pentru „Adevărul” Viorel Paşca.

„NU POŢI AVEA O LUCRARE 100% ORIGINALĂ“

Sociologul Alfred Bulai consideră că nicio lucrare nu este 100 la sută originală, dacă e să ne gândim că pentru a-ţi demonstra teza trebuie să apelezi la noţiuni şi documente care deja există în domeniu. „Nu ştiu în ce constau similitudini, dar dacă într-o lucrare, dacă spui care este concepţia cuiva despre ceva este clar că preiei teze, nu eşti primul care spune acel ceva. Într-o anumită măsură este explicabil răspunsul. O teză de doctorat nu poate fi complet nouă, originală în totalitatea ei. Trebuie să facem o distincţie între preluarea unor cuvinte, formulări, care pot ţine de domeniu şi de preluarea fără citare a unor idei”, a spus Alfred Bulai. Expertul în Educaţie, Marian Staş, susţine că, din punctul său de vedere, ca doctor în inginerie, teza de doctorat are două componente, una prin care demonstrezi că ai asimilat informaţia specific domeniului, iar alta în care aduci noutate. „În ce m-a privit de pildă am avut două lucruri de făcut în teză, unul este legat de investigarea domeniului, prezentarea câtorva repere a ce înseamnă domeniul meu de specializare şi contribuţie original. În mod firesc o teză ca atare are cel puţin două zone distincte, în una trebuie să demonstrezi că ai asimilat domeniul ca atare. Din punctul meu de vedere, o teză nu poate fi 100 la sută originală”, a spus Staş.

LUCRĂRILE NU AR TREBUI SĂ AIBĂ „LOCURI COMUNE“

Potrivit sociologului Mircea Kivu, o lucrare de doctorat trebuie să fie originală. „Problema este că, dacă te uiţi pe lucrările de doctorat în Drept, constaţi că, la majoritatea, nu este vorba despre o contribuţie originală la ştiinţă, ci mai degrabă sistematizări ale ideilor deja existente. Asta este o problemă mai generală şi înţeleg că, de fapt, lucrarea doamnei Kövesi cam asta este, are o parte care nu este originală, la nivelul ideilor. Lucrare sa prezintă locuri comune cu alte lucrări, dacă ele au sau nu ce căuta într-o lucrare de doctorat, eu zic că e treaba juriştilor. Dar cred că lucrările de doctorat nu ar trebui să conţină locuri comune. Limbajul ştiinţific este limbaj ştiinţific, dar ca să ai un paragraf formulat la fel, nu mai ţine de limbajul ştiinţific. Teorema lui Pitagora are o formulare unică, dar ca să scrii un pasaj întreg despre teorema lui Pitagora identic cu altcineva e altceva decât a formula o idee generală. E vorba de o teză de doctorat mai slăbuţă, nu de una de Magna Cum Laude, cum a fost apreciată de Universitatea Vest din Timişoara”, a spus Kivu.

VERDICTUL UNIVERSITĂŢII DE VEST

Comisia de Etică a Universităţii de Vest din Timişoara a analizat şi ea sesizarea de plagiat, analiză care a avut rol consultativ în verdictul final al CNATDCU.

Potrivit raportului efectuat de Universitate, s-a constatat că „564 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate sunt similare cu alte surse”.  „Având în vedere că teza de doctorat suspusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri, găsite ca fiind similare în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2567/13.10.2016 cu alte surse, reprezintă un grad de similaritate de 4,9%. În absenţa unui raport al unei comisii de specialitate, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT îşi asumă în acest moment gradul de similaritate verificat de membrii ei în raport cu sesizarea. Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT concluzionează că sesizarea este nefondată pentru 4.141 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate şi parţial fondată pentru restul”, se arată în comunicatul Comisiei de Etică. 

Reanaliza lucrării, efectuată după un autodenunţ

În 18 mai 2012, Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susţinut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruţa Kövesi este un plagiat. GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea de doctorat a Codruţei Kövesi, care şi-a obţinut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timişoara. În acel an, Comisia Naţională de Etică a analizat sesizarea, iar pe 27 iulie, experţii tehnici au stabilit că nu există elemente de plagiat. 
Apele s-au liniştit până în luna septembrie a acestui an când deputatul Sebastian Ghiţă a depus, pe 27, la Parchetul General, un autodenunţ prin care susţine că, în 2012, ca membru într-o Comisie a Consiliului Naţional de Etică, a falsificat un raport care arăta că teza de doctorat a Laurei Kövesi nu este un plagiat. 

Profesorul Cristian Dogaru, lector la University Campus Suffolk din Anglia, a depus pe 7 octombrie, la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării o sesizare prin care a cerut analizarea tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kövesi sub suspiciunea de plagiat. Cererea a fost admisă şi transmisă pe 13 octombrie la Ministerul Educaţiei şi CNATDCU.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările